Armele nucleare au rămas vârful de lance al celor mai puternice țări din lume. Cel mai recent raport al Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (Sipri), atrage însă atenția asupra faptului că, deși numărul total de focoase nucleare din lume a scăzut în continuare în ultimul an, armatele deținătoare își modernizează continuu arsenalul.

Raportul informează că, la începutul anului 2019, SUA, Rusia, Marea Britanie, Franța, China, India, Pakistan, Israel și Coreea de Nord dețineau 13.865 de arme nucleare, cu aproximativ 600 mai puțin decât la începutul anului 2018. Din nefericire nu este nicun motiv de bucurie pentru că armatele acestor țări au achiziționat arme nucleare mai sofisticate, mai precise. Mai mult, unele țări, precum China, India și Pakistan îi măresc și dimensiunile ditrugătoare ale focoaselor. „Sunt mai puține arme (nucleare), dar mai noi”, a subliniat Shannon Kile, director al programului de control al armelor nucleare al Sipri și co-autor al raportului.

SUA și Rusia reduc de ochii lumii

Scăderea armelor nucleare observată în ultimii ani își are rădăcinile, în principal, în Statele Unite și Rusia, ale căror arsenale reprezintă încă peste 90% din armele atomice ale lumii. Aceasta pentru că ambele țări își îndeplinesc obligațiile stipulate în noul tratat START semnat în 2010, care prevede un număr limitat de focoase funcționale și dezamorsarea armelor vechi din timpul războiului rece. Problema este că acest tratat expiră în 2021 și nu există „o discuție serioasă în curs care să îl extindă”, într-o perioadă de tensiune puternică între cele două mari puteri nucleare, ne dă motive de îngrijorare Shannon Kile. Să nu uităm și că, anul viitor, Tratatul de neproliferare a armelor nucleare (NPT), documentul fundamental, piatra de temelie a ordinului nuclear global, va împlini 50 de ani. Până una alta, să reținem că numărul de arme atomice a scăzut dramatic de la „vârful” din mijlocul anilor 1980, când ajunseseră la aproape 70.000. Un salt major, dar încă puțin folositor unei păci durabile.

Riscuri peste riscuri

Kile notează, cu toate acestea, câteva tendințe îngrijorătoare, cum ar fi acumularea de arme nucleare pe ambele părți ale frontierei indo-pakistaneze, ceea ce întărește pericolul ca un conflict convențional să degenereze într-un război nuclear.

Există, de asemenea, o tendință mai generală de a acorda o „importanță sporită” armelor nucleare, cu o schimbare în doctrina strategică, în special în Statele Unite, care conferă un rol mai pronunțat acestor arme în operațiunile militare și în discuțiile privind securitatea națională, subliniază Shannon Kile. „Cred că această tendință se îndepărtează de zona în care eram acum cinci ani când armele nucleare erau marginalizate în întreaga lume”, a spus el.

 

Principalele prevederi ale tratatului START, dintre SUA și Rusia

● REDUCEREA CU 74 LA SUTĂ A NUMĂRULUI DE FOCOASE NUCLEARE deţinute de cele două ţări (comparativ cu limita stabilită prin tratatul START I din 1991) la 1.550.

● LIMITAREA LA 800 A NUMĂRULUI DE VECTORI (rachete intercontinentale, la bordul submarinelor şi al bombardierelor) în uz sau nu de fiecare dintre cele două ţări.

● LIMITAREA LA 700 A NUMĂRULUI DE VECTORI în uz.

● VERIFICAREA: Noul tratat prevede verificări la faţa locului ale instalaţiilor nucleare, schimburilor de date, cât şi a înştiinţărilor reciproce despre armamentul ofensiv şi complexele nucleare. Atenție, preşedintele rus Vladimir Putin a ameninţat să lase să expire în 2021 tratatul START cu Statele Unite, dacă americanii nu dau semne că vor să-l prelungească. „Dacă nimeni nu doreşte prelungirea acordului START, atunci n-o vom face. Procesul negocierilor oficiale nu a fost lansat, deşi totul expiră în 2021“, a adăugat Putin. Noi avem sisteme noi, capabile să garanteze securitatea Rusiei pe o perioadă destul de lungă“, a mai subliniat Putin, dând asigurări că ţara sa şi-a „întrecut concurenţii în privinţa creării de sisteme hipersonice“.