Şapte locuinţe, vechi de un secol, au fost culese de pe munţii comunei sucevene Breaza, recondiţionate şi mobilate ca la 1900.

Dumitru Grigore, un om de afaceri bucureştean, a investit în jur de 1.000.000 de lei în case vechi, părăsite. Le-a adunat de pe munţii din jurul comunei sucevene Breaza şi le-a coborât cu ajutorul căruţelor trase de cai. Apoi, la poalele muntelui, mai mulţi meşteri, pe care i-a găsit cu greu, au început, bârnă cu bârnă şi cărămidă cu cărămidă, să refacă toate casele, mobilierul şi sobele. Acum, toate arată de parcă ar fi fost construite acolo, în urmă cu peste 100 de ani. Iar înăuntru sunt bundiţe, cămăşi, ştergare cu motive populare, războaie de ţesut şi lăzi de zestre.

"Sunt 7 case, unele din vremea ocupaţiei austro-ungare. Cea mai mare şi mai veche are în jur de 200 de ani, iar în ea au fost crescuţi 16 copii", explică administratoarea complexului, Viorica Macovei, o femeie de 59 de ani din Breaza, în opinia omului de afaceri, cea mai potrivită să-i conducă afacerea.

Doamna Viorica se ocupă de aprovizionare, face lista rezervărilor şi este şef la bucătărie. Se laudă că toţi turiştii care au trecut pe la pensiunea din Breaza, din vară de când s-a deschis şi până acum, au pomenit sarmalele făcute de ea.

Televizorul şi centrala termică, singurele urme de tehnologie

În timpul anului, o zi de cazare, cu trei mese incluse, costă 70 de lei de persoană.

"În perioada Sărbătorilor, pentru că vom avea şi mese festive, cozonaci, prăjituri, va creşte la 120 de lei pe zi. Mulţi spun că vor să mai slăbească când vin în concediu la noi, dar pleacă mai graşi", spune râzând Viorica.

Dacă se va aşterne mai bine zăpada, administratorii pensiunii promit că vor înhăma caii la sanie şi-i vor scoate pe turişti la plimbare prin pădure. Fără să afecteze în vreun fel stilul rustic, pentru confort, a fost montat un sistem de încălzire centralizat, iar fiecare casă e dotată cu un televizor cu telecablu.

Soba însă e funcţională, iar doamna Viorica spune că poţi încinge un ceaun cu mămăligă la plită sau să participi la făcutul sarmalelor: "Totul e proaspăt, făcut pe loc. Eu gătesc şi nu ţinem nimic la frigider de pe o zi pe alta. Creştem vaci, avem 10 porci, toată mâncarea este din ograda noastră". Pe lângă orătăniile din curte, pensiunea mai are şi o turmă de oi, iar vara, turiştii se pot recrea şi pot vedea cum e viaţa la stână. Cei care vor mai multă linişte, pot merge în apropiere la o herghelie sau la Mănăstirea Orata.

În case este loc pentru 14 persoane, iar copiii care vin au un spaţiu de joacă cu tobogane şi leagăne, toate din lemn. Oamenii din sat, mai ales cei tineri care au plecat de multă vreme din sat, au fost atât de încântaţi de ce-au văzut, încât au donat foarte multe obiecte care le-au rămas de la părinţi sau de la bunici.

"Au fost donate chiar o parte dintre case. Oamenilor le place să vină des pe aici cu familiile, să se simtă ca în copilărie, să vină într-un loc viu, nu părăsit aşa cum îl ştiau până odinioară", povesteşte tanti Viorica.