Programul de transport a absorbit cele mai puţine fonduri europene, comparativ cu suma pusă la dispoziţie. Cele mai eficiente sunt programul regional şi cel pentru resursele umane.

Ministerul Transporturilor este cea mai ineficientă instituţie publică la atragerea fondurilor europene. Bilanţul Autorităţii pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale (ACIS) de la sfârşitul lunii octombrie plasează programul de transport pe ultimul loc la absorbţie. Ministerul Transporturilor, instituţia care gestionează acest program, a reuşit să atragă plăţi în proporţie de numai 1,83% din alocarea UE pentru anii 2007-2010. Valoarea plăţilor efectuate este de 159,6 milioane lei (37,3 milioane euro).

Fostul ministru al transporturilor, Radu Berceanu, a plătit cu funcţia acest insucces. Traian Băsescu a declarat că Berceanu a fost înlocuit din cauza ratei scăzute a absorbţiei fondurilor UE.

Firmele private, mai eficiente decât statul

Datele oficiale arată că România a absorbit până acum 15,04% din fondurile europene postaderare alocate pentru anii 2007-2010. Este vorba despre 5,8 miliarde lei (1,3 miliarde euro).

Cele mai bune performanţe le-a avut Programul Operaţional Regional, gestionat de Ministerul Dezvoltării. Beneficiarii au cheltuit prin acest program 2,1 miliarde lei (497,4 milioane euro), adică peste un sfert din banii alocaţi pentru perioada 2007-2010. Pe locul doi la absorbţie se situează programul dedicat resurselor umane, gestionat de Ministerul Muncii, urmat de cel pentru creşterea competitivităţii economice, al Ministerului Economiei.

Programele care reuşesc să deconteze cei mai mulţi bani implică proiecte de valori relativ mici, realizate de instituţii ale administraţiei şi de firme private. Fondurile alocate transporturilor se adresează proiectelor mari de infrastructură şi pot fi accesate de CNADNR şi de CFR.

Analistul economic Dragoş Cabat spune că şansele de a absorbi banii europeni scad pe zi ce trece. "Pentru ca proiectele să fie sustenabile şi eligibile, companiile trebuie să îndeplinească anumite criterii, însă aceste companii de stat nu le îndeplinesc", adaugă Cabat.

Şi Radu Onofrei, preşedintele executiv al Asociaţiei Consultanţilor din România pentru Accesarea Fondurilor Europene, susţine că la Autoritatea de Management de la Transporturi "e o problemă de organizare, o alocare greşită de fonduri". Cu toate acestea, el admite că e firesc ca pregătirea proiectelor de anvergură din acest domeniu să dureze mai mult din cauza procesului greoi de aprobare, exproprieri şi achiziţii de terenuri.

FMI ne atenţionează

Premierul Emil Boc le-a cerut recent miniştrilor care gestionează bani europeni o listă cu proiectele care vor fi finanţate în prima jumătate din 2011, pentru a le asigura cofinanţările. În negocierile cu guvernul, experţii FMI au acceptat ca banii de investiţii să fie folosiţi pentru cofinanţarea proiectelor din bani europeni. "Suntem îngrijoraţi de absorbţia scăzută a fondurilor UE. Nu vă puteţi permite să pierdeţi 17% din PIB", a declarat Jeffrey Franks, şeful delegaţiei FMI.

Reprezentanţii Comisiei Europene au spus că "sunt necesare eforturi pentru creşterea ratei de absorbţie a fondurilor UE, aflată la un nivel scăzut, prin prioritizarea proiectelor de investiţii". "Este o alocare greşită de bani, o problemă de management al autorităţilor care gestionează fondurile europene" RADU ONOFREI, preşedinte executiv ACRAFE

CE SE POATE FACE

Soluţii pentru ca România să atragă mai mulţi bani europeni

Guvernul ia în considerare mai multe variante de modificare a activităţii instituţiilor care gestionează procesul de absorbţie a fondurilor UE. Scopul este ca procesul de atragere a banilor europeni să se desfăşoare mai repede şi să fie atrase sume mai mari. Una dintre variante este restructurarea unor instituţii precum autorităţile de management şi organismele de intermediere, astfel încât acestea să fie mai eficiente şi să evalueze proiectele conform normelor UE.

Potrivit Andreei Paul Vass, consilierul premierului, în România funcţionează nu mai puţin de 75 de instituţii responsabile cu absorbţia fondurilor comunitare. A doua propunere este adunarea tuturor acestor instituţii sub o singură umbrelă, după modelul polonez şi bulgar. Cea de-a treia soluţie este externalizarea serviciilor de evaluare a proiectelor.

Potrivit estimărilor lui Lucian Anghel, economistul-şef al BCR, România ar putea avea o creştere economică de 4% pe an, în următorii cinci ani, dacă reuşeşte să absoarbă 60% din fondurile europene.

"Dacă am absorbi 100% fondurile europene, nu cred că s-ar mai pune problema de recesiune în România", a adăugat Lucian Anghel.

Totuşi, din cauza sistemului defectuos de identificare a parcelelor, a controalelor şi a aplicării sancţiunilor, România trebuie să returneze la bugetul UE 41,7 milioane euro din fondurile alocate agriculturii, care au fost cheltuite incorect.

Câţi bani europeni am luat până acum