Medicii din Italia au implantat în corpul unui minor o inimă artificială permanentă, dar succesul aparatului va fi verificat doar de starea medicală a pacientului în următorii ani.

Băiatul de 15 ani este cel mai tânar om care primeşte o "inimă artificială" permanentă. Băiatul, care se afla în stare critică şi nu era apt pentru un transplant, a primit încă "20-25 de ani de viaţă", au anunţat medicii italieni.

Ce s-a întâmplat în Italia

Băiatul suferă de un sindrom caracterizat printr-o degradare rapidă a muşchiului inimii. Pacientul fusese declarat inapt pentru un transplant de cord, iar doctorii au decis să introducă în ventriculul stâng al inimii băiatului aşa-numitul Jarvik 2000 Ventricular Device.

Aparatul are rolul de a pompa sângele, suplinind muşchiul slab al inimii. Astfel de dispozitive au mai fost instalate, chiar şi la pacienţi cu vârstă mai fragedă, dar au fost implanturi temporare. Operaţia efectuată pe 30 septembrie, la Spitalul "Bambino Gesu", din Roma, a durat zece ore, iar băiatul s-a simţit bine în săptămâna ce a urmat.

Cum funcţionează "inima artificială"

De fapt, nu vorbim despre o întreagă inimă, ci de un dispozitiv implantat întrun ventricul. Jarvik 2000 are 90 de grame şi patru centimetri lungime.

Funcţionează electric, fiind conectat la o baterie electrică (se încarcă asemenea unui telefon mobil) purtată în zona taliei. Doctorul care a condus operaţia, Antonio Amodeo, a spus, într-o declaraţie de presă a spitalului, că părinţii copilului au ales intervenţia deoarece băiatul era "la câteva zile de moarte".

Operaţia deschide noi orizonturi pentru copiii care nu găsesc la timp un donator, dar şi pentru cei inapţi pentru operaţia de transplant.

"Nicio inimă artificială nu a fost viabilă"

În 2001, un bucureştean în vârstă de 49 de ani a devenit primul român care a primit o inimă artificială. Pacientul suferea de cardiomiopatie dilatativă, afecţiune severă în care muşchiul cardiac este atât de slăbit încât nu are putere să pompeze sângele în corp. Pentru el, a fost un implant temporar, până când inima naturală şi-a revenit parţial.

"Până în prezent, nicio inimă artificială nu a dovedit viabilitate în timp, nu a reuşit să suplinească total inima umană", spune chirurgul Şerban Brădişteanu.

Acesta consideră că premiera din Italia trebuie să îndure "proba timpului" înainte de a fi confirmată ca practică medicală şi aplicată în întreaga lume.

În România, nicio inimă artificială nu a fost implantată permanent unui pacient. "Este doar o metodă pentru a ţine bolnavul în viaţă până la transplant", încheie Brădişteanu.

70 de români au nevoie anual de un transplant de cord. Doar zece găsesc o inimă de împrumut