Pentru a putea majora salariile angajaţilor bugetari în 2011, guvernul trebuie să dea afară oameni pentru a se încadra în limita unui buget de 39 de miliarde de lei sau să aibă alte surse de finanţare.

Planurile ca salariile bugetarilor să crească anul viitor vor putea fi puse în aplicare doar în condiţiile în care zeci de mii de salariaţi de la stat vor rămâne fără locuri de muncă.

Guvernul negociază cu sindicatele două variante de majorare a salariilor bugetarilor anul viitor. "Prima este de a acorda o creştere salarială pentru toţi bugetarii cu un anumit procent, şi se vorbeşte de 14%. A doua este de a oferi majorarea diferenţiat: pentru veniturile mari o creştere de 1% sau deloc, iar pentru veniturile mici o creştere de circa 20%", au declarat surse guvernamentale pentru EVZ.

Potrivit surselor, până în acest moment nu s-au făcut încă simulări pe aceste scenarii, datele fiind analizate la Ministerul Muncii.

Important este ca masa salarială din sistemul bugetar să nu depăşească limita stabilită cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), respectiv de 39 miliarde lei, spun sursele citate. Conform acestora, anul acesta, pentru salariile bugetarilor vor fi cheltuite circa 42-45 miliarde lei.

Măriri în limita de 39 miliarde lei

Sebastian Vlădescu, fostul ministru al finanţelor, spune că orice majorare salarială este posibilă atât timp cât se respectă această limită. "Cu cât cresc salariile în acest plafon de 39 miliarde lei este neimportant", ne-a declarat el.

Fostul ministru liberal de finanţe, Varujan Vosganian, consideră că majorarea salariilor bugetarilor trebuie realizată şi că există şi fondurile necesare. "Anul viitor, veniturile bugetare ar trebui să fie cu 5-7% mai mari faţă de cele din 2010", a argumentat el. "În primele şapte luni din 2010, cheltuielile bugetare au fost mai mari cu 15% comparativ cu aceeaşi perioadă din 2008. În acest caz, guvernul de ce nu a putut păstra salariile? Revenirea la salariile de la 1 iunie este obligatorie", conchide Vosganian.

De ce nu e oportună creşterea salariilor

Decizia finală va fi luată însă abia după ce va fi stabilit salariul minim de anul viitor. În timp ce propunerea guvernului este de 640 lei, sindicatele cer ca salariul minim să se situeze undeva la 750 lei, în 2011.

O altă necunoscută este suma care va rămâne disponibilă după concedierea celor 75.000 de salariaţi, după cum prevede acordul cu FMI.

Analistul economic Radu Limpede spune că majorarea salariilor bugetarilor din 2011 "nu este oportună decât dacă se fac restructurări sau se găsesc alte surse de finanţare". Întrebat de EVZ dacă o asemenea sursă ar putea fi un nou împrumut de la FMI, Radu Limpede a precizat că "s-a ajuns deja la un consens la nivelul guvernanţilor, patronatelor şi a sindicatelor privind faptul că nu se mai poate alimenta consumul cu credite".

Şi Cristian Ionescu, şeful Coface România, spune că banii dintr-un eventual nou acord cu Fondul nu mai pot merge în pensii şi salarii, deoarece ar însemna un nou risc pentru România.

În iunie, Valentin Lazea, economistul- şef al BNR, declara că "cetăţenii trebuie să se ferească de pomenile din campaniile electorale", deoarece va trebui cineva să le plătească peste doi-trei ani.