România speră să adere la spaţiul de liberă circulaţie în martie 2011. Mai sunt însă multe de făcut.

Visul românilor de a putea circula liber, de la anul, în celelalte state membre ale spaţiului Schengen, fără a mai fi nevoiţi să stea la cozi prin vămile din vestul ţării, s-ar putea nărui. Asta deoarece aderarea României la spaţiul Schengen, programată oficial pentru martie 2011, ridică mari semne de întrebare.

Infrastructura Sistemului Naţional Informatic Schengen (N.SIS) este realizată doar 65%, în condiţiile în care ar trebui să fie gata la sfârşitul lunii octombrie, căci vizita finală de evaluare a ţării noastre este programată pentru perioada noiembrie-decembrie 2010.

Până atunci, România trebuie, pe lângă finalizarea infrastructurii, să implementeze aplicaţiile informatice şi baza de date şi să operaţionalizeze Biroul SIRENE (Supplimentary Information Requested at the National Entries), ce reprezintă, practic, interfaţa umană a N.SIS. Mai mult, aeroporturile româneşti sunt, de asemenea, în plin proces de modernizare, pentru a putea face faţă cerinţelor Schengen.

În pofida cifrelor nu tocmai optimiste, şeful Departamentului Schengen din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor (MAI), chestorul-şef Marian Tutilescu, şi directorul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale (STS), general-locotenent Marcel Opriş, sunt convinşi că România va adera la data stabilită.

Rezerve privind aderarea României la zona Schengen a exprimat şi un reprezentant al guvernului francez, care a acuzat infracţiunile comise de romii de cetăţenie română. Ambasada Franţei la Bucureşti asigură totuşi că Parisul nu vizează un astfel de scenariu.

RISCURI

Infrastructura informatică nu e gata

Cristian Vasilcoiu

Aderarea României la spaţiul Schengen, programată pentru martie 2011, ridică mari semne de întrebare. Asta, în condiţiile în care evaluarea finală a ţării noastre este stabilită pentru perioada noiembrie-decembrie 2010, iar lucrările la infrastructura Sistemului Naţional Informatic Schengen (N.SIS) sunt realizate doar 65%.

N.SIS presupune interconectarea informatică a tuturor unităţilor Ministerului Administraţiei şi Internelor (MAI) din ţară: de la cele din Capitală şi marile oraşe, până la posturile de poliţie din cele mai îndepărtate cătune.

Odată finalizată infrastructura, trebuie implementate aplicaţiile informatice şi încărcată baza de date. În fine, ultimul pas îl reprezintă operaţionalizarea Biroului SIRENE (Supplimentary Information Requested at the National Entries), ce reprezintă, practic, interfaţa umană a N.SIS. În plus, România întâmpină dificultăţi şi la îndeplinirea condiţiilor în aeroporturi.

Oficialii români sunt optimişti

În pofida cifrelor nu tocmai optimiste, şeful Departamentului Schengen din cadrul MAI, ches torul-şef Marian Tutilescu, se arată convins că România va adera la data programată, şi anume 27 martie 2011.

"Infrastructura informatică este realizată, în prezent, de la nivelul Capitalei, până la cel al municipiilor reşedinţă de judeţ şi al altor câtorva oraşe mari ale ţării. Acum se lucrează la infrastructura din mediul rural, la interconectarea tuturor posturilor de poliţie. Bi neînţeles că sistemul va fi operaţional până la sfârşitul lunii octombrie", declară chestorul-şef Tutilescu, care admite totuşi că lucrările sunt realizate 65%, în condiţiile în care au fost demarate în anul 2009.

Interconectarea posturilor de poliţie din mediul rural este supervizată de Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS), al cărui director, generalul-locotenent Marcel Opriş, este, de asemenea, optimist: "Nici nu se pune problema ca sistemul să nu fie operaţional la data programată". Directorul STS admite, la rândul lui, că sunt întâmpinate dificultăţi, multe dintre ele cauzate de hoţii care fură integratele de cupru din sisteme.

Aeroporturile - un minus

Aeroporturile româneşti reprezintă, de asemenea, o piatră de încercare, căci trebuie să aibă terminale separate pentru pasagerii care vor circula în spaţiul Schengen, respectiv non-Schengen.

Aeroportul Otopeni stă cel mai prost din acest punct de vedere, lucrările de modernizare, respectiv construire a unui nou terminal fiind în plină desfăşurare. Şi la aeroportul din Timişoara se lucrează de zor, iar cel din Sibiu necesită doar mici corecturi, susţine chestorul-şef Tutilescu.

Aeroportul din Cluj-Napoca este, momentan, singurul care ar îndeplini condiţiile de certificare Schengen. Despre celelalte aeroporturi din marile oraşe ale României, precum "Mihail Kogălniceanu" - Constanţa, sau despre cele din Craiova ori Bacău nici nu se pune problema să fie certificate.

Costuri de aproape 500 de milioane de euro

Aderarea României la spaţiul Schengen costă 480 de milioane de euro, bani europeni. Aceştia au fost folosiţi pentru realizarea celorlalte şase domenii de evaluare (cooperare poliţienească, protecţia datelor cu caracter personal, vize, frontiere maritime, aeriene şi terestre), pentru care România a obţinut deja rapoarte favorabile.

Ultimul domeniu în care ţara noastră urmează a fi evaluată este Sistemul Informatic Schengen.

OPTIMISM. Chestorul-şef Marian Tutilescu este convins că ne vom integra FOTO: EVZ

AJUTOR

Ofiţeri de etnie romă, detaşaţi în Franţa

Şeful Departamentului Schengen din cadrul MAI, chestorul-principal Marian Tutilescu, apreciază că declaraţiile secretarului de stat francez Pierre Lellouche privind condiţionarea aderării României de remedierea problemei romilor "nu au bază juridică".

În replică, Tutilescu precizează că "nicăieri, în niciun fel de acord semnat de România, nu există astfel de prevederi legate de integrarea unei anumite categorii". "Condiţiile pe care România trebuie să le îndeplinească sunt de natură tehnică, nicidecum de acest fel", adaugă chestorul.

În consecinţă, acesta ca taloghează declaraţiile lui Pierre Lellouche ca fiind "de natură politică", mai ales că România a acordat sprijin Franţei în lupta împotriva "cerşetoriei agresive şi a infracţiunilor de vitrină" comise de unii romi pe teritoriul acestui stat.

"Eu, personal, mam întâlnit cu dl Lellouche, toamna trecută, la Bucureşti, iar, urmare a întrevederii, am trimis la Paris şase ofiţeri de poliţie români care să-i ajute şi să-i asiste pe colegii francezi în acest sens. Mai mult, pregătim deja alţi ofiţeri români, de etnie romă, pentru a merge în Franţa, în ajutor", încheie Tutilescu.

VID LEGISLATIV

Controlul mărfurilor către UE, în "aer"

Raluca Dan 

Aderarea la zona Schengen implică, pe lângă libera cir culaţie a persoanelor şi libera circulaţie a mărfurilor către spaţiul comunitar. "După aderare, controlul circulaţiei mărfurilor către UE ar trebui să fie supervizat de investigatori ai Oficiului de Luptă Antifraudă, care ar trebui să fie asistaţi tehnic de investigatori ai instituţiei similiare din România - Direcţia de Luptă Antifraudă (DLAF). Iar la acest capitol avem mari probleme, care s-ar putea rezolva extrem de simplu prin adoptarea unei legi de funcţionare a acestei instituţii", au explicat, ieri, surse guvernamentale.

Adoptarea legii DLAF, amânată de un an

Concret, în acest moment, Direcţia de Luptă Antifraudă nu are la bază nicio lege, întrucât ambele ordonanţe de urgenţă (3/2009 şi 94/2009), care ar fi trebuit să confere legalitate deplină funcţionării instituţiei, au fost declarate neconstituţionale.

Un nou proiect de lege privind Direcţia aşteaptă şi acum "să se nască" şi să fie trimis parlamentului. "Pentru buna func ţionare a DLAF ar trebui ca guvernul - care tergiversează de un an promovarea unei legi care să asigure cadrul legal al DLAF - să transmită rapid parlamentului, spre adoptare, un nou proiect de lege. Acesta ar trebui să cuprindă, în mod clar şi coerent, posibilitatea acordării asistenţei tehnice pentru investigatorii Oficiului", au explicat sursele citate.

"E drept că DLAF funcţionează în prezent «la limită» în baza unui «mozaic» de acte normative. E vorba de prevederi cuprinse în trei ordonanţe de urgenţă (49/2005, 25/2007 şi 2/2010). De aceea, activitatea in s tituţiei s-a redus semnificativ", au admis oficiali ai Direcţiei. Şi preşedintele Traian Băsescu îşi manifesta, zilele trecute, îngrijorarea vizavi de "amputarea DLAF".

"În ultima perioadă, DLAF a funcţionat la limită, în baza unui mozaic de acte normative.", REPREZENTANT DLAF

AMBASADA FRANŢEI CLARIFICĂ POZIŢIA PARISULUI

"Nu există un singur cuvânt privind aderarea României la zona Schengen"

Adrian Cochino

Ambasadorul Franţei la Bucureşti, Henri Paul, a declarat ieri pentru "Evenimentul zilei" că măsurile anunţate miercuri la Paris vizează rezolvarea problemelor de infracţionalitate ale unor cetăţeni români şi nu fac referire la aderarea României la zona Schengen.

Întrebat dacă Franţa are rezerve privind aderarea României la spaţiul european de liberă circulaţie, aşa cum declarase secretarul de stat Pierre Lellouche, ambasadorul francez a preferat să indice spre poziţia preşedinţiei franceze.

"Vă atrag atenţia asupra comunicatului remis de (Palatul) Elysée: accentul este pus pe demolarea taberelor şi pe lupta împotriva traficului. Nu există un singur cuvânt privind aderarea României la zona Schengen", a precizat Henri Paul. Acesta a amintit însă că "reuniunea ministerială convocată de şeful statului (Nicolas Sarkozy - n.r.) urmează unei creşteri pronunţate a crimina lităţii în Franţa din cauza unor persoane de naţionalitate română".

Ce aşteaptă Parisul

Ambasadorul a precizat că Parisul aşteaptă de la Bucureşti "un efort suplimentar" pentru susţinerea poliţiştilor francezi, care "întâmpină dificultăţi" în reprimarea actelor de vandalism şi criminalitate de care se fac vinovaţi cetăţenii români. "Există deja patru poliţişti români la Prefectura de poliţie Paris, trebuie ca numărul lor să crească la 20", a spus ambasadorul.

Ţinând cont că va accelera ritmul repatrierilor de cetăţeni români, Franţa "aşteaptă colaborarea autorităţilor române, pentru ca această mişcare să decurgă în bune condiţii", a precizat diplomatul francez. El mai speră că apelul Franţei a fost auzit de autorităţile române, îndemnate să-i sprijine pe cetăţenii români repatriaţi.

"Am cerut de mai multe luni implementarea, la nivel local sau central, a unor programe specifice de reinserţie, finanţate din fonduri europene. Aceasta ar trebui să fie sarcina responsabilului guvernamental desemnat în acest scop, care, potrivit propunerii premierului, este secretarul de stat Mocanu, şi aştept nominalizarea oficială", a spus ambasadorul, pentru EVZ.

Bucureştiul cere clarificări

O reuniune ministerială organizată miercuri de Nicolas Sarkozy a stabilit că romii care comit delicte în Franţa vor fi repatriaţi "aproape imediat" în ţara de origine, România sau Bulgaria. Taberele ilegale de romi şi nomazi din Franţa vor fi desfiinţate în termen de trei luni.

Ministerul român de Externe a anunţat, ieri, potrivit Mediafax, că a contactat partea franceză pentru a cere clarificările necesare în vederea evaluării compatibilităţii deciziilor referitoare la romi cu legislaţia europeană.

Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, citat de "Le Monde" a declarat tot ieri că "legile europene privind libera circulaţie a cetăţenilor dau dreptul statelor membre să-şi controleze teritoriul şi să lupte împotriva criminalităţii".