Fumătorii ar putea avea un risc crescut de a deveni depresivi, arată un amplu studiu recent realizat de specialişti din Noua Zeelandă.
Cercetarea arată că dependenţii de nicotină sunt de două ori mai predispuşi la dezvoltarea de simptome depresive decât aceia care nu fumează, însă, până în prezent, nu există cauze clare care să lege fumatul de depresie, spune David M. Fergusson, profesor şi director al Christchurch Health and Development Study, d ela Universitatea Otago, Noua Zeelandă. "Totuşi, este posibil ca nicotina să cauzeze transformări ale activităţii neurotransmiţătorilor cerebrali, provocând astfel un risc crescut de depresie", spune doctorul Fergusson. Studiul a constat în analiza unor informaţii opbţinute de la 1.265 de persoane (635 de bărbaţi şi 630 de femei) născute în 1977. Pe când aceştia aveau 18, 21 şi 25 de ani, li s-a cerut să răspundă unui chestionar, Composite International Diagnostic Interview, cu privire la obiceiurile privind fumatul şi să spună dacă în ultimele 12 luni au manifestat simptome ale depresiei.
“Concluzia principală a studiului este că, pe lângă bolile de natură fizică pe care fumatul le provoacă, dependenţa de nicotină creşte şi riscul afecţiunilor de sănătate mentală”, a declarat pentru Medscape Psychiatry, Prof. Dr. David Fergusson coordonatorul studiului Christchurch Health & Development Study, Universitatea Otago, Dunedin, Noua Zeelandă.
Un studiu similar a fost dezvoltat în Londra, de data aceasta pentru a evalua gradul în care fumărorii pasivi sunt predispuşi la afecţiuni de natură mentală, precum depresia. Concluziile studiului arată că fumatul pasiv este asociat cu tulburări de ordin psihic şi creşte riscul apariţiei bolilor mentale la adulţi.
“Contrar unor opinii vehiculate în ultimii ani în media, conform cărora cei care se lasă de fumat sunt predispuşi spre depresie, acest studiu arată clar că nicotina reprezintă un factor de risc pentru apariţia acestei afecţiuni. La fel de îngrijorătoare sunt şi datele referitoare la felul în care fumatul pasiv influenţează apariţia bolilor mentale. Studii recente arată că şi cei care sunt expuşi la fumul de ţigară prezintă un risc crescut de depresie şi anxietate. Este esenţial să încurajăm oamenii să renunţe la fumat, pentru că, pe zi ce trece, sunt identificate tot mai multe pericole la care fumătorii activi şi pasivi se expun şi care au efecte negative importante asupra sănătăţii fizice si mentale. Renunţarea la fumat este cel mai bun lucru pe care îl putem face pentu sănătatea noastră.”, a declarat Bogdana Bursuc, psiholog coordonator in Programul National de Renuntare la Fumat.
Recomandările noastre
