Deşi CV-ul postat pe pagina de internet a Senatului arată că generalul Cătălin Voicu este, din 2003, un simplu aspirant la statutul de doctor, în „analele” Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza” stă scris cu totul altceva.

„Domnul Cătălin Voicu este doctor în Drept Penal şi şi-a obţinut acest statut încă din 2007, când şi-a susţinut teza de doctorat”, ne-au transmis oficialii unităţii de învăţământ. Iar calificatul obţinut nu e de lepădat: „Foarte bine”.

Aşa au decis membrii comisiei de universitari condusă de Costică Voicu - cel mai controversat rector din istoria Academiei.

Trei ani de studii intense

Cu alte cuvinte, după ce a obţinut licenţa şi a absolvit un curs postuniversitar de „Ştiinţe poliţieneşti”, Cătălin Voicu a studiat intens trei ani, sub coordonarea profesorului universitar doctor Ion Suceavă (considerat o somitate în materie de Drept), pentru a obţine titlul de doctor.

„Și, potrivit legii, în toată această perioadă a primit şi bani de la stat pentru efortul depus: aproximativ 1.800 de lei pe lună, reprezentând bursa acordată ori cărui doctorand”, au completat surse din Ministerul Internelor.

Iar „munca asiduă” din cei trei ani de studii a fost răsplătită la final de membrii comisiei, unii dintre ei controversaţi din cauza suspiciuni lor de corupţie care au planat asupra lor de-a lungul timpului.

Mentor în trafic de influenţă

De departe cel mai controversat dintre membrii comisiei în faţa căreia Cătălin Voicu şi-a susţinut teza de doctorat este chiar preşedintele acesteia, Costică Voicu. Fost şef al Poliţiei Române în perioada guvernării PSD, Voicu a fost avansat de fostul preşedinte Ion Iliescu la gradul de general de divizie cu două stele, în 1996.

Detronat de la şefia poliţiei în 1997, după ce la Cotroceni s-a instalat Emil Constantinescu, Costică Voicu a fost tras pe linie moartă până în 2000, când PSD a preluat din nou puterea. La acel moment, a primit şi o funcţie pe măsura gradelor: rector al Academiei de Poliţie.

„Deşi de-a lungul timpului asupra sa au planat suspiciuni de corupţie în privinţa modului în care erau acordate diplomele de licenţă la Academie şi, mai mult, în timpul mandatului său, Corpul de Control al Ministerului Internelor a descoperit nereguli la această instituţie, legate nu doar de modul în care au fost cheltuiţi banii publici, ci şi în organizarea examenelor de admitere, Costică Voicu a rămas neclintit de pe scaun timp de opt ani”, au adăugat sursele citate.

După ce a fost nevoit să părăsească Academia, Voicu - acuzat, la finele anului trecut, şi de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii că ar fi făcut poliţie politică - îşi continuă cariera didactică la catedra Universităţii „Spiru Haret”.

Alături de Costică Voicu, din comisia de examinare a lui Cătălin Voicu a făcut parte şi profesorul universitar doctor Alexandru Boroi. Fost decan al catedrei de Drept penal a Academiei de Poliţie în mandatul lui Costică Voicu, Boroi a fost pus sub acuzare de procurorii anticorupţie în 2005, pentru trafic de in fluenţă, alături de alţi doi profesori de la Universitatea Ecologică „Dimitrie Cantemir” din Iaşi.

Cei trei au fost acuzaţi că ar fi pretins mii de euro şpagă unor studenţi cărora le-ar fi promis, în schimbul banilor, diplome de licenţă de la Academia de Poliţie. Boroi nu a ajuns nici până astăzi în faţa instanţei.

RELAŢII

Voicu, „urmaşul” lui Nicolae Popa la Cotroceni

„De fapt, cel puţin trei dintre calificativele foarte bune acordate lui Cătălin Voicu în comisia pentru doctorat sunt discutabile. Pentru că nu doar obiectivitatea lui Costică Voicu sau a lui Alexandru Boroi ar putea fi pusă la îndoială”, susţin surse din Interne care au arătat cu degetul şi către profesorul universitar dr. Nicolae Popa (fost preşedinte al Curţii Supreme şi referent oficial în Comisie).

De fapt, Popa şi Voicu au în comun relaţia apropiată de fostul preşedinte Ion Iliescu. „Practic, cei doi îi datorează, în mare măsură, ascensiunea în carieră fostului preşedinte. Iar Voicu ar putea fi considerat chiar un fel de «urmaş» al lui Popa la Cotroceni”, au comentat sursele citate.

• Astfel, în perioada 1993-1996, Nicolae Popa a fost numit de Ion Iliescu în funcţia de consilier prezidenţial pentru probleme legislative şi juridice (n.r. - prin comparaţie, Voicu a ocupat şi el un post de consilier la Cotroceni, în 2001).

• În 1996, Popa este numit, tot cu „girul” lui Iliescu, judecător la Curtea Constituţională, mandatul său în această instituţie expirând însă în 2004. În vara aceluiaşi an, este ales preşedinte al Curţii Supreme (unde activează şi judecătorii Florin Costiniu şi Cristian Jipa, puşi sub acuzare în dosarul „Voicu”), funcţie din care se pensionează la mijlocul lunii septembrie a anului trecut. Ca o coincidenţă nefericită, cam în aceeaşi perioadă, doctorandul pe care l-a examinat acum doi ani, Cătălin Voicu, intra în vizorul procurorilor DNA.