O nouă petiţie prin care Italia cere deblocarea adopţiilor internaţionale pentru copiii români va fi discutată azi în Parlamentul European.

La patru ani de la momentul la care încercau să forţeze mâna guvernului de la Bucureşti, europenii reiau lobby-ul puternic pentru deblocarea adopţiilor internaţionale în cazul copiilor români. O cerere în acest sens va fi discutată chiar astăzi, în Comisia de petiţii a Parlamentului European. Asta, în condiţiile în care România a interzis adopţia internaţională încă din 2005.

Reprezentantul ţării noastre, social-democratul Victor Boştinaru (care a anunţat deja că se va pronunţa împotriva cererii), va trebui să o înfrunte chiar pe preşedinta Comisiei, italianca Erminia Mazzoni, care susţine petiţia iniţiată de conaţionali ai săi ce reprezintă organizaţia „Amici dei Bambini” („Prietenii copiilor”). Concret, organizaţia arată că România ar încălca, în acest moment, convenţiile referitoare la drepturile copilului şi cere sancţionarea ţării noastre.

După ce au fost însă încurajate de membrii Comisiei Europene, autorităţile române nu sunt dispuse să le ofere cetăţenilor străini dreptul de a înfia copii români. Cât priveşte o favoare făcută Italiei, „nici nu se pune problema”, susţin oficialii de la Bucureşti. Motivul: „Acest stat nu şi-a pus la punct propriul sistem de protecţie a copilului şi, pe deasupra, încalcă şi acordul de repatriere a minorilor români”. În plus, persistă teama că deblocarea adopţiilor internaţiona le va redeschide supapa „afacerilor cu orfani”.

Copii români dispăruţi în adopţii internaţionale

„Unii dintre copiii vânduţi în anii ’90 unor familii din Italia sau SUA au dispărut fără urmă. E vorba de 11 copii despre care ştim doar că au fost scoşi din ţară cu acte false. (...) Anchetele au început prin 2000, însă nu au dus nicăieri. Între timp, cei implicaţi în traficarea acestor micuţi - deoarece vorbim de infracţiuni de trafic de persoane - nu mai pot fi pedepsiţi întrucât a intervenit prescripţia. De aceea, a încetat şi urmărirea lor internaţională”, au explicat surse judiciare.

„Am ajuns într-un punct mort, nu avem de unde să apucăm aceste cazuri, pentru că nu ştim de unde să luăm familiile copiilor care au fost trimişi «afară ». Nu mai există intermediarii de atunci sau nu vor să mai vorbească’’, susţin, la rândul lor, reprezentanţi ai Oficiului Român pentru Adopţii (ORA). Potrivit poliţiştilor care au derulat aceste anchete, investigaţiile au fost îngreunate şi de faptul că actele de adopţie a celor 11 copii au fost făcute pe numele unor micuţi identificaţi ulterior în ţară.   „Cum a fost posibil să se întâmple asta? Simplu, cu ajutorul unor avocaţi români cu influenţă şi relaţii sus-puse”, susţin foşti ofiţeri la Combaterea Criminalităţii Organizate. Spusele lor sunt susţinute şi de oficiali ai ORA, care vin cu explicaţii concrete: „Familiile străine au fost ajutate să cumpere certificatele de naştere ale unor copii români din familii sărace. În baza acestora, au reuşit să scoată din ţară alţi copii - abandonaţi şi fără acte de identitate. Despre aceştia din urmă, foştii şefi ai oficiului au susţinut apoi fie că au fost răpiţi, fie că au dispărut pur şi simplu”.

Iar lista celor 11 cazuri cunoscute de autorităţi de mai bine de ze ce ani începe acum să fie completată cu altele. „Chiar a cum ne confruntăm cu un astfel de caz de la Piteşti. (...) Un copil a venit pentru a-şi face cartea de identitate şi am descoperit că figura ca fiind adoptat în străinătate. De fapt, aşa ies la iveală astfel de cazuri: copii ale căror certificate de naştere au fost folosite pentru adopţia internaţională a altor micuţi cer acum buletin sau paşaport”, explică specialiştii ORA.

Au fost însă cazuri în care autorităţile au aflat de existenţa unor copii care au ajuns cu acte false la familii din străinătate chiar de la aceşti tineri. „Au fost cazuri când ne-au contactat cerându- ne să aflăm informaţii despre familia lor naturală. Din păcate, nu avem date, pentru că nu ştim de unde au fost luaţi ei, iar persoanele care au intermediat aceste adopţii în anii ’90 sunt de negăsit”, spun cei de la ORA. Asta, pentru că, dacă nu exista un avocat sau un notar care să intermedieze adopţia, „schimbul” se făcea direct între familiile din străinătate şi cele din România.

Încurcaţi şi de birocraţie

E drept că la baza multora dintre aceste adopţii au stat şi decizii ale instanţelor. Hotărârile le-ar putea conduce acum pe autorităţi la părinţii biologici ai tinerilor adoptaţi în străinătate.

„I-am putea ajuta pe aceşti copii dacă am avea acces la hotărârile judecătoreşti. Dacă nu am ajunge la părinţi, cel puţin am putea găsi intermediarii, care ne-ar putea ajuta, cu atât mai mult cu cât nu mai sunt pasibili de pedepse penale. Dar birocraţia e mai puternică. Încercăm, totuşi, să încheiem un protocol cu instanţele, în baza căruia să putem consulta aceste dosare”, conchid specialiştii în adopţii.  "Cerem redeschiderea adopţiei internaţionale a copiilor români şi sancţionarea României, conform articolului 7 din Tratatul Uniunii Europene.“ MARCO GRIFFINI, preşedintele organizaţiei „Amici dei Bambini”

TENTATIVE EŞUATE

Plângeri la UE şi vizite cusute cu aţă albă

Şi în primăvara lui 2006, cu câteva luni înainte de aderarea României la UE, 400 de europarlamentari au semnat o petiţie prin care cereau executivului român deblocarea adopţiilor internaţionale. Petiţia a fost formulată atunci de cinci europarlamentari din aripa liberală, printre care Claire Gibault şi Jean- Marie Cavada.

Aceştia din urmă au mers mai departe cu lobby-ul. Au făcut chiar vizite inopinate în maternităţile româneşti şi în centrele pentru protecţia copilului pentru a strânge dovezi cu care să susţină la Bruxelles necesitatea înfierii orfanilor români de către străini. Mai mult, în noiembrie 2006, cei doi au organizat şi o dezbatere în Parlamentul European pe tema adopţiei internaţionale.Deşi sesiunea viza toate statele UE, discuţiile s-au axat pe punerea la zid a României cu ajutorul poveştilor triste ale unor copii abandonaţi.

Imediat după integrare, lobby-ul împotriva ţării noastre s-a diminuat, pentru a fi reluat însă de curând. Pus în faţa presiunilor, Ministerul de Externe a cerut ORA să susţină public actuala legislaţie. Deocamdată, autorităţile iau în calcul să ofere doar românilor cu domiciliul în străinătate posibilitatea de a adopta copii români.