EDITORIALUL EVZ: Doamne, dă-le dragoste şi înţelepciune şi eliberează-i de ură şi trufie!
- Nicoleta Savin
- 12 decembrie 2011, 23:12
Drumul spre orizont începe cu primul pas, că teleportarea nu s-a inventat.
Dacă la orizont se află binele României şi drumul spre el trece, conform legii, pe la Cotroceni, atunci şi Opoziţia şi Puterea sunt datoare moral să-l străbată, fără condiţii.
Şefii de state şi guverne europene nu mor unii de dragul altora. Au motive suficiente, unele cu rădăcini istorice, să-şi scoată ochii. Au uitat, însă, de rivalităţi, de idiosincrazii, de diferende politice sau doctrinare şi s-au aşezat la aceeaşi masă pentru a încerca să ajungă la un acord de salvare a Uniunii Europene. Aşa cum, miercuri, politicienii români sunt datori faţă de alegătorii lor să se aşeze la aceeaşi masă pentru a discuta. E în joc şi binele României, şi salvarea ei.
Prima condiţie pentru dialog este dorinţa sinceră de a-l avea. Sigur că dialogul nu garantează consensul din prima încercare, mai ales când una, mai multe sau toate părţile invitate au împotriva interlocutorilor nu doar un dinte, ci o întreagă dantură. Este grea şi simpla prezenţă în aceeaşi încăpere, la aceeaşi masă, a unor oameni care de ani de zile nu au făcut altceva decât să se jignească şi să se insulte. Această aparentă imposibilitate e urmarea firească a unui mod păgubos de a face politică, acela prin care se spune cu obstinaţie NU atunci când adversarul spune DA şi invers.
Liderii la vârf ai Opoziţiei şi ai Puterii din România par a fi tăiat toate punţile spre dialog. Spun asta fiindcă simplii membri sunt mult mai toleranţi cu duşmanii de moarte identificaţi de şefii lor, dar nu îndrăznesc să-şi arate acest spirit, fiind ameninţaţi cu excluderea. Dacă mai au o umbră de respect pentru cei care i-au ales şi pe care îi reprezintă, politicienii sunt datori să refacă aceste punţi tăiate şi arse. Să lase trufia, orgoliul nemăsurat şi ura la o parte şi să acţioneze spre binele românilor în acest moment crucial din istorie.
Nici liderii europeni n-au căzut la pace din primul summit pe tema crizei. Dar au perseverat, au căutat să identifice ce-i poate uni şi au eliminat rând pe rând motivele de conflict. Au acţionat pe principiul win-win care, până la urmă, a dat roade. Asta după ce chiar la summit-ul istoric din 8 şi 9 decembrie au fost câteva ceasuri în care Uniunea Europeană, practic, n-a mai existat din cauza divergenţelor de opinii. Însă acei politicieni europeni îşi propuseseră să nu plece de la Bruxelles până nu găsesc şi adoptă o soluţie. Au dorit-o sincer, au găsit-o şi şi-au însuşit-o. Credeţi că Franţei i-a fost simplu să cedeze supremaţia în Europa în faţa Germaniei? Rivalitatea dintre cele două ţări e mult mai veche şi are motive mult mai consistente decât cea dintre postdecembriştii noştri, cu sau fără de Băsescu. Dar raţiunea a câştigat, iar locomotiva unanim recunoscută a trenului european a devenit, pe bună dreptate, Germania. Franţa a renunţat, raţional, la rolul de Gică-Contra. Şi cât de temperamental şi conflictual este Sarkozi ştim toţi. Regina Europei este în acest moment Germania şi - cu sau fără părere de rău, dar cu un real fair play - statele membre UE au recunoscut asta. Apropo de nemulţumirile opoziţiei din România: Angela Merkel, Nicolas Sarkozi, David Cameron, dacă ar fi să numim doar trei dintre liderii prezenţi la Bruxelles, nu au consultat opoziţia înainte de summit. E apanajul puterii unei ţări să ia o decizie benefică sau dăunătoare şi, implicit, să câştige sau să piardă electoral din asta.
Iată de ce domnii Ponta şi Antonescu trebuie să renunţe la întâlnirile separate ale fiecărui partid cu preşedintele Băsescu şi să meargă la întâlnirea de la Cotroceni. Nu cu procese de intenţie, nu cu prejudecăţi, nu cu idiosincrazii. Ci cu o reală dorinţă de a asculta ce s-a întâmplă acolo şi cu o disponibilitate reală pentru dialog şi consens pe acest subiect de interes naţional. Criza e a tuturor românilor. Gata cu repulsia, gata cu dispreţul, cu aroganţa, cu insultele şi cu teribilismul. Să facă bine copreşedinţii USL să se aşeze la masă cu liderii PDL, UNPR sau UDMR. Să-şi lase privirile în jos, dacă nu pot să-i privească în ochi pe adversarii lor. Sau să-i surclaseze, dacă pot şi le dă mâna. Dar inteligent, civilizat, cu argumente, sub ochii tuturor celor prezenţi. Şi ai ţării. Să judece românii cine are dreptate şi cine nu.