"Dacă îl priveşti de departe, arată ca un Atlas plin de muşchi. Dar, pe măsură ce te apropii, constaţi că este, de fapt, un mort. Un cadavru plin de viermi care-l devorează. Uneori se mai mişcă o mână sau un picior, dar asta datorită viermilor. Acesta este statul rus". Afirmaţia îi aparţine unui un politolog rus, citat în urmă cu ceva vreme de publicaţia International Herald Tribune.
"Putin a jucat întotdeauna ireproşabil, ca un mare maestru, aducând în scenă o trupă de actori talentaţi, cinici şi agresivi", sunt părerile analiştilor ruşi de acum. Putin citeşte şi aude toate acestea, dar nu-l interesează. Pot să sară la beregata lui cât vor, el este tot mai puternic. Se spune că "zicala" lui preferată este "occidentalii niciodată n-au înţeles misterul sufletului rusesc"... Conglomerat de siloviki Nimeni nu se mai îndoieşte de succesul lui. În plus, îi are pe EI. Poporul rus îi numeşte "siloviki" - tirani. Occidentul le spune "garda pretoriană a preşedintelui", după ce, în 1989, boteza identic Securitatea- structura politică represivă a lui Ceauşescu. Întâi câte ceva despre ce înseamnă cu adevărat o gardă pretoriană. La sfârşitul secolului al VI-lea î.Hr. (potrivit tradiţiei romane în anul 509 î.Hr.), la Roma s-a instituit republica, autoritatea regală fiind înlocuită prin aceea a doi magistraţi, numiţi la început praetori. Garda pretoriană - praetoriae cohortes, era o unitate militară care constituia garda personală a pretorului. În "Istoria declinului şi a prăbuşirii Imperiului Roman", Edward Gibbon (1737-1794) scrie că August Maxentius a fost cel care a permanetizat şi a conferit un aspect instituţional "bandelor pretoriene, a căror furie deşănţată a fost prima cauză a declinului Imperiului Roman". Gibbon notează că "acest tiran şiret, conştient că numai armele pot menţine domnia pe care o uzurpase, formase treptat puternicul corp de gărzi gata oricând să îi apere persoana, să intimideze Senatul şi să zdrobească prima mişcare de rebeliune- privilegiindu-le printr-o soldă dublă şi mari favoruri". Cohortele pretoriene au fost desfiinţate de Constantinus I în 312, ca urmare a implicării lor în desemnarea împăraţilor sau asasinarea lor (de exemplu, Caligula). Revenind la Rusia, după ce a analizat 3.500 de biografii ale înalţilor responsabili ruşi de-a lungul vremii, Olga Kristanovskaia, sociolog la Academia de Ştiinţe din Moscova şi-a format propria idee, pe care a expus-o nu demult cotidianului Le Figaro: "EI sunt acolo, la putere, ca un iceberg care nu a dispărut niciodată. Cei vechi din serviciile secrete controlează totul în Rusia, au colonizat puterea şi sunt noii stăpâni. Procesul este evident. Oamenii cu epoleţi se desconspiră. Vin la putere, iar statul se militarizează". Olga a ajuns la concluzia că majoritatea acestor persoane provin din cadrul serviciilor secrete, din armată sau din structurile de forţă (Parchet, poliţie). Acestui "conglomerat de siloviki", reanimat de Boris Elţin în 1993, i-a fost atribuit controlul direct a trei structuri - armata, FSB (ex-KGB) şi MVD (poliţia), în detrimentul guvernului. Iar mişcarea s-a accelerat încă de la prima venire la putere a lui Vladimir Putin. Nu sunt civili "Existau şi în epoca ţaristă", explică Olga. "Pe timpul lui Elţân, Familia era un clan instituţional. Dar, sub Elţân erau amici ai puterii. Sub Putin au devenit oamenii sistemului". Ce doresc ei? "Siloviki vor să creeze un stat puternic, reconstruind o superputere, ca pe vremea URSS-ului. Doresc să inspire teamă, pentru a fi respectaţi. Cel bogat şi cel mai influent este cel care dictează". Nikolai Petrov, cercetător în cadrul institutului Carnegie Center din Moscova, are şi el o părere: "Nu s-ar putea spune că siloviki sunt întrutotul răi. Nu sunt civili, asta e tot. Intenţiile lor poate că sunt bune, dar nu au nici o idee despre ceea ce înseamnă echilibrul puterii. Pentru ei, disciplina şi controlul trebuie să fie de ajuns pentru a remonta ţara. Vladimir Putin a luat obiceiul de a dubla toate structurile. Aceasta îi permite să alimenteze dubiile. Este un mod de a acţiona stalinist". Pentru Petrov, pofta de putere a lui Putin a dus la un rezultat spectaculos: "O maşină care merge bine şi drept. Problema se va pune când această maşină va avea de efectuat un viraj". Şi Olga este de aceeaşi părere: "Maşina funcţionează şi când întreaga lume va remarca, va fi prea târziu". Lilia Sevtsova, analist la Carnegie Center consideră că "Rusia a ajuns demult la mila unui singur om. Este Rusia putinistă". Analistul rus Stanislav Belkovski susţine că cea mai buna comparaţie pentru Vladimir Putin este fostul dictator spaniol Franco: "Este vorba despre fascismul de tip Franco. Pentru că singura alternativă la un astfel de fascism este dezintegrarea Rusiei. Nu există nici un pericol ca acest tip de fascism să capete trăsăturile fascismului lui Hitler. Vom avea un sistem fascist cu faţă umană", apreciază analistul rus. "Într-un anume sens, această nouă generaţie de politicieni ruşi se aseamănă mult cu generaţia naţional-socialiştilor lui Hitler care a venit la putere în Germania cu gâtlejul uscat de setea răzbunării şi mântuirii unei Germanii umilite. Rusia anume prin această generaţie va naşte mari probleme, inclusiv ceea ce noi numim în mod tradiţional fascism şi antisemitism", notează alţi analişti. Şi tot ei remarcă: La sânul Mamei Rusia- cum îi place lui Vladimir Putin să îşi numească patria s-au strâns prea mulţi tirani"...
Recomandările noastre
