Numărul fraudelor descoperite anul acesta la examenul de bacalaureat a depăşit orice imaginaţie, semn clar că educaţia a făcut un pas înainte. Următorii sunt la fel de importanţi.

Sute de elevi eliminaţi, zeci de profesori cu spaima în sân că şi-ar putea pierde locul de muncă şi că li se pregăteşte un dosar penal. Acestea sunt efectele fraudelor care au marcat examenul din acest an.

Cei 661 de elevi prinşi cu fiţuici, faţă de cifra de cca 200 de anul trecut, nu înseamnă nicidecum că anul acesta au încercat să copieze mai mulţi, ori că profesorii au fost mai naivi şi mai flămânzi de bani. Înseamnă, pur şi simplu, că există o dorinţă de a (re)da Bacalaureatului credibilitatea.

Exerciţiu de imaginaţie

"Mă bucur că, în sfârşit, am intrat în normalitate şi nu pot să nu îmi pun întrebarea cum ar fi arătat România dacă aceste măsuri antifraudă ar fi fost luate de acum 20 de ani, cum ar fi arătat România dacă toţi cei între 18 şi 38 de ani ar fi beneficiat de aceste măsuri antifraudă?", este mesajul ministrului Educaţiei, Daniel Funeriu, la finalul examenului.

Limbajul pretenţios, nelipsit de la Bac Dincolo de această victorie, rămân însă nerezolvate o serie de alte probleme legate de examenul de Bacalaureat. Anul acesta, elevii s-au plâns, pe bună dreptate, că enunţul la un subiect de la limba şi literatura română, proba scrisă, a fost neclar şi conţinea, voit sau nu, o capcană.

Mai mult, o altă cerinţă, le cerea veleităţi de critic literar. La oral, s-au arătat nemulţumiţi faţă de formulările preţioase, mult prea îndepărtate de limbajul uzual, iar la matematică de dificultatea cerinţelor. "Să-şi dea demisia cei care au făcut subiectele la matematică, că şi-au bătut joc de noi. Toate subiectele au fost grele, de olimpiadă", se revolta, ieşind de la examenul de matematică, o elevă.

Pledoariile elevilor şi ale părinţilor pentru subiecte mai uşoare sunt văzute ca simple scuze pentru a sta departe de carte. Însă adecvarea limbajului şi a subiectelor la vremurile pe care le trăim şi la nivelul real de pregătire a elevilor, precum şi formularea de cerinţe care să verifice altceva decât capacitatea lor de a toci, sunt revendicări de bun simţ.

Salarizare în funcţie de performanţe

La fel, există multe semne de întrebare vizavi de relevanţa acestui examen: în ce măsură notele reflectă cunoştinele copiilor, atâta timp cât sistemul de corectare lasă loc de subiectivitate?

Nu în ultimul rând, trebuie ridicată problema salarizării profesorilor în funcţie de performanţele elevilor. Atâta timp cât venitul unui dascăl ce depune eforturi consistente la clasă şi are elevi cu rezultate bune la Bac este egal cu al celui ce aşteaptă dezinteresat să se scurgă cele 50 de minute, performanţa în şcoală este lăsată la bunul simţ al profesorului.

METODE

Fiţuicile şi tehnologia hi-tech i-au dat în vileag

Înainte de Bacalaureat, unii repetau materia, alţii se chinuiau să găsească cea mai eficientă metodă de copiere. "Foarte puţini colegi mai învaţă pentru testări, majoritatea îşi cumpără telefoane, căşti, şi alte dispozitive pentru a avea răspunsurile la examene", spune Andreea, o elevă care a susţinut Bac-ul 2011. Deşi au apărut foarte multe metode moderne de a trişa pentru a obţine notă bună fără învăţătură, cea mai des întâlnită rămâne fiţuica. Unui elev din Călan, Hunedoara, i-a căzut fiţuica chiar când se pregătea să predea lucrarea. Alţii, au mers pe metoda "servitei", ajutaţi de supraveghetori. Unicat, 111 elevi eliminați la un singur liceu Miercuri, un număr de 111 elevi din cei 159 prezenţi la examenul desfăşurat la Colegiul Agricol “Alexandru Borza" din Geoagiu-Băi, au fost eliminaţi din sală pentru fraudă. Din primele informaţii ale anchetei a reieşit că elevii aveau fiţuici "servite", adică subiecte rezolvate.

Modelele hi-tech se rezumă în mare măsură la celebrele căşti în miniatură, ce pot fi introduse în ureche. În această categorie se regăsesc şi pixul cu bluetooth, microcamera wireless, ceasul cu touch-screen şi cu memorie incorporată. Un astfel de dispozitiv a fost descoperit la un elev din Cluj.

Regulile din acest an au fost mai stricte faţă de cele de până acum. Cine a îndrăznit să încerce să copieze a ştiut că, pe lângă eliminarea din examen, riscă să nu mai poată susţine bacalaureatul în următoarele două sesiuni. Pentru prevenirea fraudelor, în unele şcoli au fost instalate camere video. (Marian Păvălaşc)

"Nu pot să nu îmi pun întrebarea cum ar fi arătat România dacă aceste măsuri antifraudă s-ar fi luat de acum 20 de ani.“ Daniel Funeriu, ministrul Educaţiei

661 de elevi au fost prinşi anul acesta încercând să copieze cu ajutorul fiţuicilor ori al telefoanelor mobile. Ei au fost eliminaţi din examen şi nu mai au dreptul să-l susţină în următoarele două sesiuni