Inspectorii Curţii de Conturi au stabilit că modul în care s-a derulat până acum programul favorizează neplata taxelor către stat. "Rabla 2011" începe însă în aceleaşi condiţii.

Românii care deţin autoturisme mai vechi de zece ani vor putea lua cu asalt, de luni, centrele de colectare a fierului vechi pentru a primi, în schimb, voucherul ce i-ar putea ajuta să-şi a chi ziţioneze maşini noi.

Practic, programul "Rabla 2011" debutează în aceleaşi condiţii ca şi anul trecut, iar valoarea voucherului este aceeaşi - 3.800 de lei. La achiziţionarea unui autoturism nou se vor putea cumula trei astfel de tichete valorice.

Mai mult, "amatorii de chilipiruri" nu au de ce să-şi facă griji, pentru că voucherele se vor putea vinde în continuare, la preţuri mult mai mici, pe piaţa neagră. Iar centrele REMAT nu vor fi obli gate să plătească vreo taxă statului pentru fierul vechi colectat.

Primă de casare mai mică şi taxe pe fierul vechi

Şi asta, în ciuda recomandărilor făcute, la finele lui 2010, de inspectorii Curţii de Conturi a României (CCR), care au stabilit că modul în care s-a derulat până acum programul încurajează evaziunea fiscală, în special, prin vânzarea voucherelor pe piaţa liberă.

Concret, pentru a înlătura specula cu tichete valorice, inspectorii CCR au recomandat ca vânzarea acestora către beneficiari să fie "parafată" de un notar.

"Având în vedere că valoarea de piaţă (piaţa neagră - n.r.) a tichetelor a fost între 500 şi 1.500 de lei, să se analizeze oportunitatea diminuării actualei valori a tichetului, de 3.800 de lei, în condiţia în care prima de casare din majoritatea ţărilor europene este mai mică decât în România, unde, practic, s-a acordat o subvenţie de 3x3.800 de lei, adică aproximativ 2.650 de euro. Iar repartizarea tichetelor pe judeţe să se facă în funcţie de vechimea parcului auto deţinut, şi nu în funcţie de populaţie", se arată în raportul CCR.

În plus, invocând faptul că firmele de colectare a fierului vechi "se îmbogăţesc nejustificat" deoarece casează maşinile fără să plătească nici un leu statului, inspectorii CCR le-au recomandat autorităţilor să găsească o formulă prin care cel puţin o parte din sumele rezultate din acest proces "să reîntregească Fondul pentru Mediu".

În replică, proprietarii REMAT-urilor susţin însă că nu câştigă mai nimic de pe urma preluării rablelor, din cauză că acestea trebuie să fie dezmembrate şi tratate pentru a nu polua, iar tot acest proces e costisitor

. Şi, pentru a descuraja fraudele, oficialii CCR au propus ca şi poliţia să "vegheze" anul acesta asupra des făşurării programului, în baza unui ordin comun care ar fi trebuit semnat de miniştrii mediului şi internelor.

"Numărul mare de participanţi la program - Administraţia Fondului pentru Mediu, dealeri, colectori, proprietari de maşini uzate, cumpărători de autoturisme noi - a determinat un management de fectuos (...) care a fost speculat de anumite persoane certate cu legea (...) fapt ce a determinat de contarea unor tichete ce nu aveau ataşate documente legale", se mai arată în raportul CCR.