Social
Aţi dat mită? Povestiţi pe "piaţa de şpagă.ro". CE DOMENII SUNT cele mai corupte conform declaratiilor românilor
Pentru a curăţa instituţiile publice de şpăgari, românii sunt invitaţi să spună unde au dat atenţii, dar şi care au fost locurile în care totul a mers uns, fără bani. Codru Vrabie, "idea leader-ul" din spatele piaţadespaga.ro, cere ajutor pentru ca totul să capete cât mai multă notorietate.
"Ajutaţi-mă să vă ajut! Înaintea lansării oficiale a site-ului 
piaţadespaga.ro, am nevoie să intraţi pe site, anonim, şi să raportaţi şi voi când aţi dat spagă, cui şi când. Numai cu ajutorul vostru vom putea afla unde e şpaga mai mică sau unde nu a fost nevoie de şpagă, astfel încât, după lansarea oficială, vizitatorii să se poată îndrepta către instituţiile unde lucrurile sau întâmplările de genul ăsta se rezolvă, dacă nu corect, măcar ieftin!", a cerut într-un apel lansat în mediul online ONG-istul.
După doar câteva zile, site-ul are deja zeci de mărturii venite din partea românilor care admit că au dat mită în diverse domenii: cei mai mulţi în sănătate (până la 500 de euro pentru chirurgi), dar şi în educaţie (pentru un loc în cămin sau trecerea unor examene - cel mult 100 de euro), la frontieră sau poliţie (până la 4.000 de euro).
Cum s-a ajuns la "piaţa de şpagă.ro"
Prima şpagă din viaţa mea "se întâmpla prin iulie 2002, la numai câteva luni după ce începusem să lucrez cu o organizaţie a cărei misiune este chiar combaterea corupţiei. Bunica mea avea nevoie de urgenţă să fie operată, aşa încât nu mi-am permis să stau pe gânduri, când am avut de pus în balanţă viaţa ei, faţă de integritatea mea—dar asta nu-nseamnă că mi-a plăcut!", îşi aminteşte iniţiatorul proiectul imboldul care l-a făcut să acţioneze.
"Când am dat şpaga aceea, eram complet confuz: bănuiam cui trebuie să dau, dar n-aveam idee cât trebuie să dau, care sunt aşteptările sau preţurile pieţei. Aşa s-a născut, ceva mai târziu, ideea unui instrument care să le fie util celor care, fără să vrea, ajung în situaţii în care sunt forţaţi să abandoneze, chiar şi temporar, normele etice după care se ghidează în viaţă. Ideea a crescut şi acum pot să vă prezint, mai elaborat, proiectul Piaţa de şpagă", adaugă Codru.
Proiectul "Piaţa de şpagă.ro" a fost selectat în cadrul concursului de idei Restart România. "E nevoie să facem pasul de la date fictive la date reale (cu care vom face o lansare adevarată)", argumentează iniţiatorul proiectului, care explică mai jos cum s-a ajuns aici şi ce se va întâmpla cu datele colectate.
1. De unde a venit susţinerea pentru a lansa acest proiect? Cât a costat?
Codru Vrabie: Anul trecut, cei de la techsoup.ro au lansat prima editie a concursului de idei restartromania.ro, iar eu şi colegii mei de la epas.ro am depus la ei şapte idei de proiecte, la jumatatea lunii septembrie 2011. Cred că au fost 140 şi ceva de idei în prima faza, din care s-au selectat 10, prin "vot popular" pe site-ul competitiei de proiecte. Fiecare din cele 10 idei a primit o echipa de programatori, de designeri, de publicitari, cu care să dezvolte ideea în proiect. Totul s-a desfăşurat în cadrul unui hackathon de 48 de ore, la sfârsitul lui octombrie 2011. Două dintre cele 10 proiecte au fuzionat, aşa încât la gala restart din 5 noiembrie 2011 s-au prezentat 9 proiecte, iar oamenii prezenţi în sală au votat 5 câştigători, printre care si proiectul meu, iar fiecare dintre acestia a primit un premiu de 5000 $, cu care să dezvolte proiectul într-un website funcţional. În cadrul Restart România, s-au mai lansat proiectele cineceapromis.ro, medalert.ro, harta.plantamfaptebune.ro, banipierduti.ro si orasulmeu2020.ro.
2. Care e scopul final, dupa ce piata spagii va fi "definita"? Ce demersuri veţi face după ce datele vor arăta anumite domenii foarte corupte?
Codru Vrabie: Sigur ca mă aştept să văd că apar locuri în ţară cu "ciorchine" de şpăgi raportate, dar pot apărea şi locuri cu "ciorchine" de şpăgi zero! Vreau să găsesc un partener interesat să premieze acele instituţii care fac progrese. Acolo unde e foarte multă şpagă raportată, voi încerca să lucrez cu un jurnalist de investigatie de la CRJI, de exemplu, să verificam dacă e adevarăt că se ia şpagă sau dacă nu cumva e vorba de o răzbunare locală, în a doua ipoteza, voi marca în site raportările suspecte de aşa ceva. În prima ipoteză, cu date colectate în site si cu ce descoperă jurnalistul, voi merge la Parchet, să văd dacă-i pot convinge să trimita şi ei un investigator sub acoperire şi/sau să faca un test de integritate... Dar asta e doar partea punitivă a lucrurilor, iar eu mi-aş dori să facem şi activităţi constructive: o să pun în legătură şefii instituţiilor verificate ca fiind "bune" cu cei de la institutiile verificate ca fiind "rele," si să le facilitez un schimb de experienţă, în beneficiul comunităţilor locale. Dacă şi oamenii se vor implica, în sensul de-a nu mai da şpagă, poate avem o şansa, şansa de-a curăţa instituţiile de jos în sus, cu binişorul, pas cu pas.
3. Deja, din ce am vazut raportat pe site, rezulta ca medicii din spitale sunt printre cei mai corupţi. Aveti in vedere o colaborare si cu ministerul Sănătăţii sau cu Colegiul Medicilor pentru a gasi soluţii în eliminarea spăgilor din spitale? Codru Vrabie: Pe mine mă interesează cel mai mult unde NU se da şpagă, pentru că asta e filozofia din spatele proiectului. Eu cred ca oamenii se simt constrânşi să dea şpagă, fiindca aşa au auzit ei că se face, dar nu stiu cât să dea... unii descopera ca n-a fost nevoie să dea, dar n-au cui sau unde să spună mai departe. Asta ofera site-ul, un loc unde omul obişnuit să spună mai ales unde n-a fost nevoie să dea, ca să ştie şi alţii şi să meargă tot acolo! Sau să vadă cel puţin unde se dă mai puţin şi să se ducă acolo unde costa 50 de lei, nu 100. Şi-atunci, ca în economia de piaţă, cel care cerea 100 va ramâne fără piaţă şi va fi nevoit să scadă pretul, poate chiar sub 50. Jocul ăsta poate duce la situaţii în care şpaga ajunge să fie 5-10 lei, iar omul obişnuit îşi va pune atunci intrebarea: de ce să dau 5 lei, în loc să beau o bere la terasă de banii ăştia?!? De ce să dau 10 lei, când pot să-i iau copilului o cutie metalică cu biscuiţi olandezi, că tot atâta costa?!? În momentul ăla, cred eu, oamenii vor realiza că n-are rost să dea şpaga! Şi-atunci voi putea spune că proiectul şi-a îndeplinit obiectivul. Mai exista şi varianta cealaltă, în care preţul se stabilizează, să zicem la 50 de lei şi e la fel în toată ţara. În acest caz, poate va fi nevoie să facem lobby pentru legalizarea unei taxe de 50 de lei (+Tva), ca să scoatem banii astia din economia gri-neagră la lumina, să-i impoziteze statul şi să avem mai multe venituri la buget. Dar să revin la partea cu medicina. Faţă de toate celelalte forme de corupţie, asta e cea mai păcătoasă, pentru că decizia de-a NU da şpaga nu se poate contrapune cu valoarea unei vieti. În probleme de sănătate, va fi cel mai greu de găsit o soluţie. Dar aici site-ul meu se completează cu medalert.ro, cu care vom conlucra pentru a găsi o soluţie împreună, ei fiind specializaţi pe teme de medicină/sănătate publica. Dacă vom avea suficiente date statistice, şi noi, şi ei, sunt convins că vom putea veni în întâmpinarea problemelor din sistem, iar colaborarea cu Ministerul Sănătăţii sau Colegiul Medicilor tot prin medalert.ro o vom face, pentru ca echipa mea nu se pricepe la lucrurile astea, ci mai degraba la administratâţie locală.
4. Aveţi în vedere să existe posibilitatea introducerii pe site si a unor dovezi mai clare de şpagă, în afară de vorbele oamenilor (gen filmulete, înregistrari)? Codru Vrabie: Exista niste soluţii alternative, cum ar fi integrarea cu youtube, trilulilu sau alte servicii similare. Pentru ca este un proiect de web2.0 (sau crowdsourcing, în care conţinutul e generat mai ales de utilizatori), vom face lucrurile aşa cum ne cer utilizatorii - dacă ei vor să încarce şi înregistrări audio-video, le vom da aceasta posibilitate. Sper să avem şi resurse pentru a realiza lucrul ăsta, adica măcar timp, că restul se mai găseşte.
Recomandările noastre
