Investitorii fug de noi, speriaţi de criza politică, leul s-a depreciat, iar fondurile europene sunt blocate.

Economia României este în cădere liberă. Semnele rele se înmulţesc de când scandalul a pus stăpânire pe scena politică, iar guvernanţii nu-şi mai găsesc timp să vină cu soluţii la problemele cu adevărat importante. Una dintre acestea este seceta care a compromis deja o mare parte din recoltă. Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a anunţat abia ieri câteva măsuri menite să-i ajute pe fermieri: aceştia nu vor mai primi despăgubiri, însă vor beneficia de plăţi complementare de câte 170-180 de euro pe hectar. Dacă la scumpirile cauzate de secetă mai adăugăm şi efectul deprecierii leului, de circa 5% de la începutul anului, după ultimele zile de creştere, aproape că se evaporă şi bucuria bugetarilor de a-şi recupera 8% din salariul tăiat, iar angajaţii la privat îşi vor vedea nivelul de trai mult diminuat. "Corecţiile recente ale leului, datorate în primul rând mecanismelor BNR, s-au înregistrat la momentul oportun, întrucât efectele unei devalorizări semnificative în continuare a leului ar fi fost exponenţial potenţate de scumpirea mărfurilor alimentare la nivel mondial şi de seceta care afectează economia, cu urmări greu de imaginat de la un anumit punct", susţine Victor Safta, şeful sucursalei din România a Noble Securities. Potrivit acestuia, "dacă s-ar depăşi semnificativ şi pentru o lungă perioadă de timp pragul de 4,65 lei pentru 1 euro, atunci efectele pe termen mediu şi lung ar fi mai mult decât apăsătoare". Creştere redusă a PIB Anul acesta, nici exporturile, care ajungeau în 2011 la un nivel record, şi nici agricultura nu ne vor ajuta să avem creşterea economică prognozată. Cel mult va fi o creştere firavă, sub 0,8%, estimează analiştii economici. Iar fondurile europene, care ar putea fi o salvare în această perioadă, sunt în mare parte blocate din cauza unui audit al Bruxelles- ului şi a lipsei de bani la buget. În aceste condiţii, scăderea investiţiilor străine directe aproape la jumătate în primele cinci luni ale anului faţă de perioada similară din 2011, de la 849 la 465 milioane de euro, complică mult lucrurile. Veşti proaste ne aduc şi alţi indicatori precum producţia industrială cu preţurile aferente, cifra de afaceri în comerţ şi numărul autorizaţiilor de construcţie eliberate - toate în scădere de la o lună la alta, conform celor mai recente date ale Institutului Naţional de Statistică (INS). 4,5364 lei pentru un euro este cursul oficial anunţat, ieri de BNR. Instabilitatea politică a depreciat leul "Dacă s-ar depăşi pentru o lungă perioadă pragul de 4,65 lei/euro, efectele ar fi apăsătoare." VICTOR SAFTA, director Nobel Securities România Românii nu mai au curajul să înceapă afaceri Condiţiile economice devin tot mai grele pe zi ce trece. Un semnal al pierderii încrederii în mersul economiei este dat de numărul din ce în ce mai mic de firme înfiinţate, avertizează Andreea Paul, fost consilier economic al premierului Emil Boc. "De pildă, anul trecut, în lunile mai-iunie au fost înmatriculate 28.864 de firme la ONRC. În acest an numărul lor a scăzut cu circa 10.000, adica cu 35%, fiind de doar 18.736 de firme noi în lunile mai şi iunie 2012", spune Andreea Paul, pe blogul său. Potrivit acesteia, în toiul crizei economice, între anii 2009-2011, au fost înfiinţate cu peste 30.000 mai multe firme decât numărul firmelor radiate: 365.232 întreprinderi înfiinţate, faţă de 334.403 care şi-au închis porţile. Companiile active se confruntă cu dificultăţi de finanţare. Unele firme acuză producătorii de faptul că fac rost de lichidităţi neplătind facturile către furnizori. Este o strategie care nu duce decât la blocaj financiar. Situaţia nu este la fel de gravă ca în 2009, însă, dacă va continua, ne poate afecta pe toţi. Potrivit lui Cristian Ionescu, manager Coface pe România, Slovacia şi Bulgaria, efectele crizei politice încă nu se reflectă în comportamentul de neplată al firmelor şi datorită faptului că este o lună de vacanţă. Acesta a afirmat că cele mai dificile perioade din 2012 au fost ianuarie-februarie, din cauza zăpezilor, apoi la sfârşitul lunii mai şi în iunie. Întârzierea medie a firmelor la plata facturilor este, în prezent, de 30-60 de zile. Banii europeni ajung mai greu la beneficiari Deşi toată lumea le vede ca pe un posibil motor al reluării creşterii economice, fondurile structurale merg la fel de prost ca şi restul economiei. Problemele în gestionarea acestora au făcut ca, la începutul lunii iulie, să fie sistate cererile de rambursare către Comisia Europeană pentru programele operaţionale Transport, Mediu, Creşterea Competitivităţii Economice şi Regional, ulterior alăturându- se şi Dezvoltarea Resurselor Umane. Statul trebuie să se descurce singur cu plata banilor către beneficiari, văduvind bugetul de resurse preţioase. Doar între 29 iunie şi 18 iulie, în cadrul POS DRU au fost făcute plăţi de aproximativ 60 de milioane de lei, aproape toţi de la buget. În luna august, prin POS CCE s-au plătit de asemenea circa 44 milioane de lei. Alternativa găsită de Guvern la plata acestor bani pare a fi tergiversarea lucrurilor cât mai mult posibil. Fostul ministru al Economiei, Adriean Videanu, declara recent că la Ministerul Economiei nu se mai primesc cereri de rambursare de câteva săptămâni din cauza mobilizării tuturor pentru referendum. Deşi situaţia era reală, aşa cum ne-au semnalat şi mai mulţi cititori beneficiari de proiecte POS CCE, motivul nu pare să fi fost referendumul, ci lipsa banilor. De altfel, în luna iulie au fost făcute doar opt plăţi în cadrul acestui program, niciuna mai mare de 300.000 de lei. De-abia pe 3 august s-a dat din nou drumul la plăţi, însă deocamdată tot din bani de la buget. POS CCE era oricum printre codaşe, auditul făcut de minister descoperind, între altele, peste 4.500 de proiecte neevaluate. Practica nu este una nouă. De câte ori statul a fost într-o situaţie mai proastă cu banii, cererile de rambursare au fost mai greu de depus, iar pentru efectuarea plăţilor s-au mai cerut documente suplimentare. Puţine din cererile de rambursare onorate pe POS DRU în iulie erau mai recente de trei-patru luni, în timp ce în martie majoritatea erau depuse de una-două luni. Întârzierea plăţilor pe proiecte europene este practic un barometru al situaţiei financiare a statului Bănci care pleacă din România Raluca Florescu România nu mai este o piaţă care promite creşteri importante de business. De la un avans al creditelor de peste 50%, în 2007 şi 2008, băncile de abia reuşesc să acorde suficiente împrumuturi cât să acopere golul lăsat de rambursări. Nu doar scăderea business-ului le determină să renunţe la piaţa de la noi, ci şi faptul că au fost puternic afectate de criză pe plan local sau în ţara de origine. Startul plecărilor a fost dat în 2010, când GE Money a vândut către Garanti Bank participaţii de câte 30% din Motoractive (leasing), Ralfi (consumer finance) şi Domenia (credite ipotecare). În iulie 2012 a avut loc şi o primă vânzare de bancă. ATE Bank România a fost preluată de Piraeus Bank, după ce activele viabile ale băncii greceşti ATE au fost cumpărate de Piraeus Bank de la statul elen. Intenţii de vânzare Băncile greceşti au avut, de altfel, cele mai multe "tentative" de consolidări de business. În 2011, Alpha Bank şi EFG Eurobank, prezente şi pe piaţa locală, au anunţat că se pregătesc de fuziune. Ulterior, statul elen a ajuns însă la un acord cu creditorii privaţi pentru ştergerea unui procent important din datoria publică. Ca urmare, Alpha Bank s-a retras din operaţiune, considerând că EFG Eurobank a fost destul de afectată de deal. Alte intenţii de vânzare, deşi anunţate de ceva vreme, nu s-au concretizat. RBS Bank România vrea să renunţe la afacerile retail. O decizie greu de pus în aplicare pe piaţa de la noi, unde înstrăinarea de portofolii este o noutate. Totodată, grupul austriac Volksbank a vândut anul trecut către ruşii de la Sberbank divizia internaţională, mai puţin subsidiara locală, care va fi vândută în următorii patrucinci ani. Citiţi şi:

• El este agricultorul român care a reuşit să usuce 20 de milioane de euro într-o singură secetă
• Strategie nouă pentru agricultorii arşi de secetă
• Jumătate din suprafeţele cultivate cu porumb sunt lovite de secetă
• Loviti de secetă, fermierii vând vacile pe capete