În alocuţiunea sa, rostită în Parlament cu ocazia şedinţei în care s-a votat suspendarea preşedintelui Traian Băsescu, domnul Crin Antonescu a invocat faptul că preşedintele "a suspendat spiritul Constituţiei".
Aceasta a fost acuzaţia supremă pe care abia numitul şef al Senatului a reuşit să o pună la temelia mascaradei de tip "de ce n-ai bă, şapcă", desfăşurată în data de 6 iulie 2012. Declaraţia domniei sale îmi aduce aminte de povestea cu tâlc care spune că un tânăr care s-a desfătat doar cu mirosul mâncării de la un restaurant a plătit, când i-a cerut patronul, doar cu sunetul scos de banii din argint agitaţi în căuşul palmelor. Conform acestei parabole de bun simţ şi a acuzaţiei aduse de al doilea om în stat, nu preşedintele Băsescu ar fi trebuit suspendat, ci spiritul său. De altfel, în zilele ce au urmat, niciun membru USL, de la Vlădica din Cotroceni şi până la opinca din Victoriei nu a mai invocat nimic din actul adoptat la finalul şedinţei de suspendare. Au fost luate la rând fiicele preşedintelui, casa din Mihăileanu, vaporul "Biruinţa" şi probabil că se pregătesc pentru şuturile democraţiei social democrate papagalul familiei, Jacko, sau Hoţul, calul preferat al Mariei Băsescu. Cu siguranţă că verdictele vor fi, în aceste ultime două cazuri, uneltire pe cale orală în formă continuată împotriva societăţii şi, evident, o ultimă copită dată democraţiei! Revenind la actualitatea concretă, probabil că ceea ce se întâmplă de două săptămâni încoace constituie cu adevărat un atentat împotriva democraţiei. Cu repercursiuni incalculabile. În plan extern, principalele Cancelarii ale Europei cer garanţii cu privire la bună credinţă a guvernului de la Bucureşti, Comisia Europeană cere pe curat, nu pe maculator, aşa cum a primit ieri, răspunsurile la cele 11 întrebări recunoscute de Victor Ponta, dar trecute la capitolul "niznaiu" de preşedintele interimar Crin Antonescu. Totdeodată, refuzul a cel puţin doi lideri europeni de a se întâlni cu premierul român înainte de referendum este şi el un motiv de îngrijorare fără precedent de la mineriada din '90 şi până în prezent. Pe plan naţional, în afară de deprecierea dezastruasă a monedei naţionale, cel mai grav lucru este deschiderea robinetului cu promisiuni electorale. Faptul că guvernul a informat FMI despre intenţia de a introduce achitarea TVA la momentul încasării facturii a dus aproape instantaneu la amânarea vizitei Fondului până după referendum. De ce este aceasta o promisiune mincinoasă? Fiindcă, pe de-o parte, face parte din categoria "ne gândim să" şi ştim ce se alege dintr-o astfel de promisiune după vot: "Adio şi-un praz verde!" Şi, pe de altă parte, fiindcă restrângerea bazei de colectare înseamnă moartea bugetului, iar FMI nu va fi de acord niciodată. Tot la capitolul micşorări putem adăuga estimarea prezenţei necesare la referendum de la nouă milioane şi ceva la opt, conform declaraţiilor de ieri ale premierului. Şi o ultimă remarcă: Dacă ar fi ştiut Ponta că toate acţiunile sale îl vor repune în valoare pe Băsescu, care, după plicticoşenia cu guvernarea Boc, a revenit la stilul bătăios de preşedinte jucător, cu siguranţă ar fi închis telefonul înainte ca cearta să depăşească o scatoalcă neoficială. Pe plan naţional, cel mai grav lucru este deschiderea robinetului cu promisiuni electorale
Recomandările noastre
