Cresterea corupţiei, deteriorarea mediului de business, exportul de forţă de muncă şi îngustarea spaţiului de creştere din cauza lipsei investiţiilor şi a scăderii puterii de cumpărare. Acestea sunt principalele dificultăţi cu care va avea de-a face mediul de afaceri românesc în următoarea perioadă, cred cei 171 de şefi de companii şi antreprenori care au participat la chestionarul realizat de Fundaţia Romanian Business Leaders şi GfK România.

Oamenii de afaceri au identificat patru mari categorii de tendinţe economice pentru următoarele 12-18 luni, cu precizarea că multe dintre ele ar putea avea efecte mult mai îndelungate decât acest orizont de timp indicat în studiu.

Pe măsură ce sistemul de educaţie se indepărtează mai mult de economia reală, costurile pentru business şi societate cresc, pentru că plecarea din ţară a celor calificaţi, indiferent de domeniu, lasă companiile în situatia de a cheltui mai mult pentru a rezolva aceleaşi probleme, notează studiul. Astfel, 68% dintre cei chestionaţi cred că exportul forţei de muncă va deveni o problema majoră.

Fără investiţii anul viitor

77% dintre liderii de business cred că lipsa investiţiilor va marca următoarele 12 luni, pentru ca accesul tot mai dificil la finanţare si scăderea investiţiilor constituie o problemă pentru toţi sefii de companii, indiferent de sector sau de poziţia în afaceri. Managerii prevăd o potenţială adâncire a crizei euro, o crestere a riscului pentru regiunea României si o secare a investiţiilor.

Şi creşterea incertitudinii, pe fondul deteriorării serviciilor publice, scăderea încrederii în administraţie şi în stat şi a tendinţei de risipă a banului public sunt factori cresc costurile pentru mediul de afaceri, care are de administrat o relaţie ineficientă cu sistemul public. 75% dintre cei chestionaţi identifică corupţia ca un fenomen major în economie. Puterea de cumpărare redusă frânează creşterea business-ului

O altă convingere a managerilor chestionaţi este că lipseşte spaţiul de creştere, din cauza scaderii puterii de cumpărare a populaţiei, fie ca plafonare a veniturilor, ca majorare a preţurilor, creştere a inflaţiei sau devalorizare a leului. Mai mult, aceştia se aşteaptă la noi restructurări şi la scăderea profiturilor. Astfel, 53% dintre manageri anticipează o scădere a puterii de cumpărare, însă indică inovaţia şi dezvoltarea de produse cu valoare adăugată ca surse de creştere menţionate mult mai puţin.

Studiul mai notează că o tendinţă de degradare a mediului de afaceri românesc este evidentă în raportul Doing Business 2012, al Băncii Mondiale. România a pierdut 7 locuri din cauza unor domenii precum deschiderea unei afaceri, numărul şi costurile implicate de plata taxelor.

Punctul pe "i"

Liderii au fost rugaţi să indice în mod clar fenomenele interne si externe care vor afecta în mod specific economia romnească în următoarele 12-18 luni şi principalele lor consecinţe.

Astfel, principalele fenomene interne cu cea mai mare influenţă asupra economiei, sunt, în opinia managerilor intervievaţi, alegerile parlamentare şi locale, interzicerea accesării fondurilor europene, instabilitatea politică şi creşterea corupţiei. "Atenţia, banii şi energia se îndreaptă în acest an către alegerim mediul economic şi antreprenorial fiind si mai mult neglijate", spune Mihaela Perianu, AIMS. Principalele consecinţe identificate de cei intervievaţi sunt stagnarea activităţii economice, instabilitatea, investiţii reduse şi stagnarea consumului intern.

Fenomenele externe cu cel mai puternic impact asupra economiei României în următoarele 12-18 luni sunt, în opinia managerilor intervievaţi, în ordinea importanţei, următoarele: adâncirea crizei din zona euro, scaderea economiei europene, explozia datoriilor suverane, creşterea preţurilor principalelor matreii prime şi recesiunea economica mondială.

Scaderea investiţiilor şi plafonarea sau scăderea exporturilor sunt principalele consecinţe ale acestor tendinţe externe, în opinia celor intervievaţi."Riscul pe care îl văd este legat de o apreciere simultană şi a euro faţă de dolar, si a leului faţă de euro, ceea ce ar putea duce la o crestere semnificativă a preţurilor importurilor energetice, aducând presiuni inflaţioniste", a declarat Radu Crăciun, director de investiţii la Eureko.

Studiul a urmărit să identifice fenomenele care reprezintă o influenţă puternică pentru România, din punct de vedere economic şi social.