NATO şi oficialii afgani, îngrijoraţi de promisiunea lui Hollande de a retrage trupele franceze din Afganistan anul acesta

Retragerea trupelor franceze din Afganistan până la sfârşitul acestui an, o propunere a noului preşedinte al Franţei, François Hollande, nu este deloc pe placul NATO şi al autorităţilor de la Kabul, în pofida declaraţiilor liniştitoare venite din partea lor, din cauza instabilităţii persistente din zona în care sunt desfăşurate forţele franceze.

A doua zi după victoria lui François Hollande în alegerile prezidenţiale din Franţa, guvernul afgan a anunţat, prin ministerul său al Apărării, că forţele de securitate afgane sunt “bine pregătite" pentru a-şi “prelua responsabilităţile pe planul securităţii în 2013", mai ales în provincia Kapisa (nord-est), în cazul unei retrageri anticipate a soldaţilor francezi.

Forţa NATO din Afganistan, ISAF, care susţine Kabulul în faţa rebeliunii talibanilor şi din care fac parte cei 3.400 de soldaţi francezi, nu se declară, nici ea, îngrijorată. “Avem planuri de rezervă", afirmă purtătorul său de cuvânt, locotenent-colonelul Jimmie Cummings, potrivit căruia comandamentul se pregăteşte pentru “orice tip de scenariu".

În particular, însă, responsabilii guvernamentali afgani şi occidentali consideră problematică şi riscantă o plecare rapidă a francezilor din Kapisa, sinonimă cu transferul de autoritate în această provincie instabilă către forţe afgane considerate încă foarte fragile.

Ce mănâncă tot mai des Regele Charles, de când luptă cu cancerul

Revoluție pe piața auto. Ce se întâmplă cu motoarele termice în Europa

Kapisa este o zonă extrem de greu de controlat, subliniază o sursă occidentală din domeniul securităţii. Situată la două ore de capitală, ea constituie o cale de ocolire a Kabulului. “Când nu se doreşte drumul principal, controlat, se merge pe acolo", de unde o puternică prezenţă a traficanţilor şi talibanilor, potrivit acestei surse.

Luna trecută, generalul Emam Nazar, care comandă a 3-a brigadă a armatei afgane, evalua la 800 numărul insurgenţilor dispersaţi în Kapisa, între care mujahedini străini, “pakistanezi şi arabi". Luptele sunt destul de frecvente acolo.

Unii oficiali locali consideră în orice caz imposibilă o retragere franceză totală într-un termen atât de scurt. Totodată, pentru repatriere, armata franceză ar urma să se bazeze pe un lanţ logistic strangulat de întoarcerea în ţară a 23.000 de soldaţi americani până la sfârşitul lui septembrie.

“Apoi, trebuie să vedem cum se va pune în practică tranziţia în Kapisa. Aceasta durează practic 18 luni, în timpul cărora coaliţia se angajează să sprijine forţele afgane", potrivit unei surse din serviciile occidentale de securitate, citate de AFP. „Dacă francezii vor lipsi, alţi membri ai coaliţiei vor trebui să-i înlocuiască în această provincie periculoasă”, a adăugat aceasta.

Preşedintele în exerciţiu Nicolas Sarkozy majorase numărul militarilor francezi din Afganistan, însă după moartea mai multor soldaţi la mijlocul lunii ianuarie a devansat retragerea trupelor franceze la sfărşitul lui 2013, în loc de sfârşitul lui 2014, aşa cum prevăzuse NATO.

François Hollande, care şi-a afirmat în repetate rânduri obiectivul de retragere a trupelor combatante franceze până la sfârşitul lui 2012, a spus că va da explicaţii cu privire la strategia sa membrilor NATO cu ocazia summitului prevăzut în zilele de 20 şi 21 mai la Chicago.

Actualul şef al diplomaţiei franceze, Alain Juppé, a avertizat, totuşi, luni: “Noul preşedinte al republicii crede că poate opera această retragere până la sfârşitul lui 2012, vom vedea dacă obţine acordul partenerilor noştri la summitul de la Chicago".