Semnarea Tratatului pentru Stabilitate, coordonare şi guvernanţă în cadrul Uniunii Economice şi Monetare certifică angajamentele României de a consolida sustenabilitatea finanţelor publice şi de a aplica politici economice prudente şi sănătoase, România fiind una dintre puţinele ţări UE care au adoptat deja de câţiva ani măsuri menţionate în Pact, a declarat ministrul Finanţelor Publice, Bogdan Drăgoi.

"România a beneficiat de creştere economică semnificativă în perioada anterioară crizei, dar nu a folosit această ocazie pentru a consolida sustenabilitatea finanţelor publice. Limitarea deficitului structural la 0,5% din PIB nu va mai permite repetarea unor astfel de politici nesănătoase", a spus Bogdan Drăgoi, într-un comunicat de presă.

Ministrul Finanţelor Publice a arătat că România a întreprins deja măsuri în linia celor menţionate în pact, în sensul reducerii deficitului bugetar, care s-a diminuat de la aproape 7% din PIB în 2009, la circa 4,4% din PIB anul trecut, ţinta pentru acest an fiind de 1,9% din PIB.

"România este una dintre puţinele ţări care au luat deja măsuri în sensul celor prevăzute de Tratat, iar beneficiile deja se văd în credibilitatea câştigată atât la nivel european cât şi internaţional, cele mai recente semnale fiiind scăderea costurilor de finanţare şi extinderea maturităţilor şi a bazei de investitori", a afirmat ministrul Finanţelor Publice.

Politici economice ambiţioase

Bogdan Drăgoi a menţionat că aplicarea Tratatului va stimula implementarea de politici economice mai ambiţioase şi va sprijini procesul de reducere a decalajelor de dezvoltare faţă de celelalte state membre, prin schimbul de experienţa cu statele performante.

De asemenea, măsurile prevăzute vor asigura o mai mare transparenţă a politicilor implementate de state şi o ocazie de a penaliza mai rapid eventualele derapaje de la o politică fiscală sănătoasă, a menţionat ministrul Finanţelor Publice.

Tratatul vizează întărirea disciplinei fiscale, având ca principalele elemente:

• Poziţia bugetară trebuie să fie echilibrată sau în excedent. Această regulă se consideră a fi respectată dacă soldul structural anual respectă obiectivul bugetar pe termen mediu şi nu depăşeşte 0,5% din PIB. • Deficitul structural poate avea o valoare mai mare decât cea specificată mai sus, până la maxim 1% din PIB, dacă nivelul datoriei publice este semnificativ sub 60% din PIB şi riscurile pentru sustenabilitatea finanţelor publice pe termen lung sunt reduse. • Regula bugetară se introduce prin dispoziţii naţionale cu forţă juridică obligatorie si caracter permanent, de preferinţă Constituţionale sau respectiv prin alt nivel care să garanteze respectarea în integralitate în cadrul procesului bugetar naţional. Regulile menţionate trebuie să fie în vigoare în legislaţia naţională în termen de 1 an de la intrarea în vigoare a Tratatului. • Statele care fac obiectul unei proceduri de deficit excesiv instituie programe de parteneriat bugetar şi economic cu caracter obligatoriu, monitorizate de către Comisia Europeană şi Consiliul UE. • Părţile la Tratat asigură discutarea ex-ante a reformelor structurale majore pe care intenţionează să le adopte şi, dacă este cazul, să se coordoneze în acest sens.

Tratatul va intra în vigoare la 1 ianuarie 2013, cu condiţia ratificării de către 12 state membre ale zonei euro sau în prima zi a lunii următoare depozitării ultimului instrument de ratificare de al 12-lea stat membru al zonei euro, prima dintre cele două date fiind aleasă.