Bâlbâială a Puterii pe lustraţie: Cum era Meleşcanu să devină lustrabil în ziua validării sale ca director SIE!

Zăpăceală a reprezentanţilor Puterii pe Legea Lustraţiei. Proiectul trebuia să treacă, astăzi, de plenul Camerei Deputaţilor, după o serie de modificări în comisia juridică. Numai că, în comisie, reprezentanţii Coaliţiei au introdus pe lista lustrabililor şi foştii şefi utecişti şi şefi ai serviciilor diplomatice. Dându-şi seama că astfel de prevederi ar putea să-i facă rău inclusiv lui Teodor Meleşcanu, abia audiat în comisii pentru şefia SIE, liderii PDL, au modificat legea, pe ultima sută de metri, la vot final. Nu au reuşit însă să o salveze şi pe Monica Macovei, care nu ar mai putea să fie ministru într-un viitor Guvern.

UPDATE 2. Noua lege a lustraţiei interzice persoanelor care au făcut parte din aparatul comunist represiv să ocupe funcţii prin numire. Ele pot ocupa doar acele funcţii publice dobândite în urma alegerilor. Potrivit deciziei judecătorilor Curţii Constituţionale persoanele alese sau care candidează la o funcţie aleasă nu se va afla sub incidenţa acestei legi pentru a nu îngrădi dreptul constituţional de a alege sau de a fi ales. Cei vizaţi de lege nu pot ocupa funcţii precum: premier,   ministru, secretar de stat, subsecretar de stat sau funcţii asimilate acestora, directori şi directori adjuncţi ai serviciilor (SRI, SIE, SPP, STS), membru în conducerea ANI, membru CEDO, membru în institutele finanţate de stat pentru studierea istoriei, totalitarismului şi a crimelor comunismului, precum şi a Revoluţiei din 1989  secretar general sau secrertar general adjunct în cadrul ministerelor sau autorităţilor administrative autonome, membru în Consiliul de Administraţie al radioului şi televiziunii publice, secretar general , secretar general adjunct, şef de departament sau director general ori director în serviciile  în Serviciile Parlementului. membru CNSAS, membru în conducerea executivă sau în CA al BNR, membru în CA al Regiilor Naţionale, Companiilor Naţionale şi Societăţilor Comerciale, preşedinte sau vicepreşdinte la ICCJ, procurori generali, prim adjunct al procurorului general al parchetului de pe lângă ICCJ, procuror şef sau procuror adjunct al DNA, prim-procurori şefi de Agenţii, inspector general al Jandarmeriei, prim-adjunct al acestuia, comandant, şef al Statului Major şi adjunct al acestuia inspectori şefi, inspectori şefi adjuncţi la nivel central şi local    Potrivit noii legi se consideră că au făcut parte din structurile de putere şi din aparatul represiv al regimului comunist următoarele persoane:

• persoana care a deţinut calitatea de membru al Consiliului de Stat sau al Consiliului de Miniştri, precum şi cei care au avut calitatea de ministru secretar de stat, adjunct al miniştrilor şi al secretarilor de stat.
• persoana care a deţinut funcţia de prim-secretar, secretar al Comitetului judeţean de partid, preşedinte, vicepreşedinte al consiliilor populare judeţene şi persoanele care au deţinut calitatea de membru al Comitetului Central al PCR.
• persoana care a exercitat funcţia de activist remunerat de partid în cadrul aparatului de propagandă al Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste, precum şi directorii de editură, redactorii şefi, redactorii şefi adjuncţi şi secretarii generali de redacţie ai instituţiilor de presă ale PMR, PCR, UTM, UTC
• persoana care a ocupat o funcţie de conducere în învăţământul de partid, organizat şi finanţat de PCR, PMR, UTM şi UTC.
• persoana care a făcut parte din structurile organelor de Securitate şi a colaborat cu Securitatea, ca poliţie politică, constatată ca atare de către organele de drept, potrivit legii.
• persoana care a exercitat funcţia de preşedinte sau preşedinte al unei secţii a Tribunalului Suprem, de procuror, procuror general sau procuror general adjunct în cadrul unităţilor de procuratură, precum şi persoana care a îndeplinit funcţia de secretar de partid în oricare dintre instanţele judecătoreşti. 
• persoana care a ocupat funcţia de comandat, inspector şef sau inspector şef adjunct,comandanţii, adjuncţii şi ofiţerii anchetattori din centrele de detenţie politică şi lagărele de muncă forţată, secretarii de partid, precum şi ofiţerii politici din cadrul acestor instituţii.
• persoana care a activat în cadrul direcţiilor politice şi de învăţământ ideologic din cadrul ministerului Apărării, ministerului de Interne.

UPDATE 1. Întrebat ce părere are despre toată tevatura cu legea lustraţiei şi dacă ar fi fost afectat în vreun fel, Teodor Meleşcanu a spus că nu a urmărit şedinţa de plen a Camerei Deputaţilor, ci doar plenul comun. "Textul, însă, aşa cum a plecat de la Senat nu ridica niciun fel de problemă din punctul meu de vedere" a spus Meleşcanu, precizând, însă, că vor fi foarte mulţi cei care vor fi afectaţi de această lege. Raportul Comisiei juridice la Legea lustraţiei a fost introdus pe ordinea de zi a şedinţei. Comisia juridică a Camerei Deputaţilor şi Comisia pentru drepturile omului a adus mai multe modificări la Legea lustraţiei, care lărgesc sfera persoanelor care au ocupat diverse funcţii în regimul comunist şi la cei care au fost procurori generali adjuncţi sau au deţinut funcţii în UTC. Aceştia riscau să nu mai aibă dreptul de a ocupa o funcţie de răspundere pentru o perioadă de cinci ani. Exces de zel la comisie. Pericol pentru Meleşcanu Dându-şi seama că aceste prevederi ar putea afecta pe unii democrat-liberalii aflaţi în funcţii parlamentare sau europarlamentare,  democrat- liberalii au reuşit, cu concursul partenerilor de coaliţie, să anuleze la votul pe articole, introducerea foştilor utecişti şi procurori în categoria lustrabililor. Foştii şefi de servicii diplomatice  au rămas printre noile modificări aduse de deputaţii jurişti. La fel și procurorii comuniști care au instrumentat dosare de poliție politică. Numai în momentul în care şi-au dat seama că noua nominalizare la SIE, Teodor Meleşcanu, fost şef în diplomaţia comunistă, ar putea fi  afectat de această  modificare, democrat-liberalii au intrat în panică. Conform unor surse parlamentare,  preşedintele Senatului Vasile Blaga, şeful comisiei  juridice, Daniel Buda şi vicele Camerei, Ioan Olteanu, dar şi liderul UDMR, Kelemen Hunor s-au refugiat în biroul Robertei Anastase pentru a dezbate situaţia primejdioasă produsă de excesul de zel  al  deputaţilor jurişti. Ulterior, sub pretextul că s-ar fi omis anumite elemente în comisie pe legea lustraţiei, liderul deputaţilor UDMR, Mate Andras, a propus, de la tribuna plenului, ca votul final să continue cu alte legi, iar între timp proiectul în cauză să fie modificat. Acesta a fost susţinut şi de liderul deputaţilor PDL, Mircea Toader. Şeful de serviciu diplomatic, lustrabil dintr-o "eroare materială" La rândul său, Buda a luat cuvântul cerând eliminarea a două litere din proiect  care vizau tocmai caracterul lustrabil al foştilor de servicii şi oficii diplomatice, pe motiv că ar fi fost păstrate, "dintr-o eroare materială", de către comisie. Atât i-a trebuit liderului deputaţilor PSD, Mircea Duşa, pentru a acuza încălcarea  Regulamentului printr-o manieră fără precedent. Duşa le-a cerut reprezentanţilor Puterii să reîntoarcă proiectul de lege înapoi la comisie dacă vor să-l modifice. Şi, pentru că deputatul UDMR, Marton Arpad a precizat de la tribună că în cazul ueni erori materiale se constată acest lucru şi nu se supune la vot, preşedintele de şedinţă a trecut la fapte. "Eroarea materială se constată, este opinia majorităţii. Am constatat. Supun la vot", i-a replicat laconic Olteanu,  înainte de a supune legea votului din plen. Joaca de-a lustrabilii cu uteciştii cu funcţiii şi şefii din magistratură şi procuratură Conform proiectului de lege, sunt incluse în categoriile de lustrabili cei care au fost membri ai guvernelor în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 (miniştri, secretari de stat, prim-adjuncţi şi adjuncţi ai miniştrilor). Comisia a  decis să lărgească definiţia lustrabililor, incluzând şi pe cei care deţinut funcţii ca prim-secretar, secretar al Comitetului judeţean de partid, preşedinte sau vicepreşedinte în consiliile populare judeţene, UTC, membrii Colegiului Central de partid sau Comitetului Central, şefii serviciilor diplomatice.

De asemenea, persoanele care au făcut parte din structurile fostei Securităţi şi au colaborat cu aceasta ca poliţie politică au fost incluse în lege ca lustrabili şi cei care au ocupat funcţii ca preşedinte sau preşedinte de secţii la Tribunalul Suprem, procuror general sau procuror general adjunct.

Teorii Conspiraționiste în jurul tentativei de asasinat asupra lui Donald Trump. De ce persistă

Revista presei internaționale. Demisia premierului francez, ancheta privind tentativa de asasinare a lui Trump continuă, liderii din Pacific s-au reunit la Tokyo

Meleşcanu, C.V. de diplomat Pe Meleşcanu îl leagă o lungă carieră de viaţa diplomatic românească. Absolvent al Facultăţii de drept şi , apoi, de cursuri postuniversitare de relaţii internaţionale la Universitatea din Bucureşti, în 1966 Meleşcanu a fost angajat ca diplomat în Ministerul Afacerilor Externe, A promovat succesiv, prin examene şi concursuri, până la rangul de ambasador. A îndeplinit următoarele funcţii în cadrul ministerului: ataşat diplomatic la Direcţia Juridică a Tratatelor (1966-1970) şi secretar III la Departamentul Organizaţii Internaţionale, Secţiunea Tratate de dezarmare (1970-1978. Între anii 1978-1985, Meleşcanu a fost detaşat ca secretar II la Misiunea Permanentă a României de pe lângă Organizaţia Naţiunilor Unite şi alte organizaţii internaţionale de la Geneva. Revine în România în anul 1985 în Centrala Ministerului Afacerilor Externe, îndeplinind funcţiile de secretar I la Departamentul Securitate Internaţională şi Dezarmare (1985-1990), subsecretar de stat, şef al Departamentului America Latină, Asia şi Africa (23 august 1990 - mai 1991) şi secretar de stat (mai 1991 - 19 noiembrie 1992). În anul 1990 a fost promovat la rangul de consilier diplomatic, apoi în 1992 la cel de ambasador. Restricţii: interdicţia de a candida sau de a fi numit timp de  5 ani

Noua formă a legii nu mai face referire în ansamblu la toate persoanele aflate în situaţiile definite ca făcând parte din structurile de putere ale regimului comunist, ci precizează că persoana care se află în vreuna din situaţiile definite prin articolele din lege nu poate candida şi nu poate fi numită pe o perioadă de cinci ani de la intrarea în vigoare a legii pentru principalele funcţii de demnitate publică.

Aceste funcţii pentru care este interzisă candidatura sau numirea sunt: preşedinte, senator, deputat, ministru, membru al Parlamentului European, consilier local sau judeţean, preşedinte al Consiliului Judeţean. De asemenea, cei definiţi ca făcând parte din structurile de putere ale regimului comunist nu pot ocupa funcţii de conducere în principalele direcţii ale Senatului şi Camerei, nu pot face parte din Guvern nici ca miniştri, nici ca secretari de stat sau secretari generali şi nici nu pot fi numiţi în principalele posturi de conducere ale SRTV, SRR, CNSAS, Consiliului Legislativ, conducerea BNR, a companiilor de stat şi regiilor naţionale. CITIŢI ŞI:

• Ion Iliescu: Legea lustraţiei este aberantă şi inutilă la 22 de ani după revoluţie
• Bulgarii îi înlocuiesc pe ambasadorii care au colaborat cu securitatea comunistă