INTERVIU. Formaţiunea politică pe care o va lansa Mircea Geoană poate duce cu gândul la Albă ca Zăpada. Liderul ei nu pare prea convins

Mircea Geoană are birourile la etajul VI, într-un bloc de lux de pe str.Mihai Eminescu, din centrul Capitalei. Este înconjurat de mulţi consilieri tineri. Tot timpul vin sau pleacă grupuri de oameni de la el. Mulţi par veniţi din provincie. Ai zice că se află în campanie electorală. Este evident că pregăteşte ceva. EVZ: Când v-aţi întors din America? Mircea Geoană: După peripeţii, luni seară. S-a anulat o cursă de la New York la Londra şi am ajuns târziu la Bucureşti. Bagajele nu au venit...

Nici acum? Au venit după asta.

Aveaţi ceva important în bagaje? Nu ştiu. Ce a cumpărat nevastă-mea, dacă a cumpărat ceva. Cărţi, ca de fiecare dată, cărţi.

Şi unde staţi când vă duceţi acolo? Fie la prieteni, când e vorba de Washington. Avem mulţi prieteni şi mai stăm pe la ei. La New York am stat la hotel.

Ce am putea să spunem că s-a întâmplat important în vizita dumneavoastră? S-a întâmplat că, spre deosebire de alte momente, pentru prima oară am simţit o preocupare strategică cu privire la ce se întâmplă în România şi poate că este legat de ceea ce s-a văzut la televizor şi am văzut la televizor şi pe CNN, şi pe Fox şi pe NBC şi pe ABC imagini legate de protestele de la Bucureşti. Atunci când se vede violenţă la televizor, în presa internaţională evident se crează o senzaţie de instabilitate şi în condiţiile în care lucrurile devin tot mai grave în Siria sau Iran, evident că americanii se uită cu preocupare la modul în care România, un aliat predictibil în regiune pare să fi devenit neguvernabil sau instabil din punct de vedere politic şi strategic. De aceea, lumea m-a întrebat: Ce se întâmplă la voi? Ce se întâmplă cu manifestaţiile? Ce credeţi că o să se întâmple din punct de vedere al Guvernului? Ce o să facă Opoziţia? Ce o să fac eu? Ce o să facă dl Băsescu?

Care a fost nivelul la care au avut loc aceste discuţii? Nivelul a fost înalt şi foarte înalt în Administraţie. La nivel de conducere a Congresului şi al Senatului şi la foarte mulţi formatori de opinie, inclusiv în presa influentă americană. Şi în comunitate româno-americană pe care am văzută şi la Washington şi la New York în număr foarte mare. Există în acest moment, n-aş spune un început de panică faţă de riscul că România să devină neguvernabilă, cât o preocupare legitimă faţă de un aliat important şi faţă de perspectivele de stabilizare.

Şi ce le-aţi spus? Le-am spus ce am spus şi public la Bucureşti, cred că dl Băsescu a ratat cel puţin un tempo. Pentru că schimbarea Guvernului Boc trebuia să aibă loc mult mai devreme. Şi asta spun fără patimă politică, este vorba de manual. Atunci când simţi că se acumulează nemulţumire, că se erodează o guvernare, într-un sistem semi-prezidenţial ca al nostru, soluţia naturală de eliminare a nemulţumirilor şi de evacuare a tensiunilor politice şi sociale şi economice este schimbarea garniturii. De aceea, senzaţia pe care o dă această mişcare făcută de domnul Băsescu este mai degrabă de o mişcare făcută sub presiune şi cred că din punctul ăsta de vedere o schimbare a Guvernului Boc făcută anul trecut ar fi fost mult mai benefică pentru România şi mult mai bună inclusiv pentru coaliţia aflată astăzi la guvernare.

Foarte multă lume se întreabă ce rol au americanii în politica din România. Dumneavoastră sunteţi perceput ca o personalitate politică agreată de americani şi aş vrea să ne detaliaţi puţin cum credeţi că pot influenţa viaţa politică din România? Există şi foarte multă mitologie cu privire la influenţa americană pe plan global şi în România. Sunt influenţi dar nu sunt influenţi în sensul primitiv pe care unii îl dau acestui termen. Sunt foarte influenţi în zona dură a sistemului românesc, în zona serviciilor, în zona Armatei, acolo sunt foarte influenţi. De ce? Pentru că acolo există o colaborare extrem de strânsă. Asta în sine reprezintă o formă de influenţă destul de puternică. Dar din punct de vedere politic, să spună: Candidatul ăla sau ălălalt, Personajul X sau Y, sunt exagerate aceste evaluări. Dar în mod sigur, direct şi indirect, influenţa lor este considerabilă. Aşa cum, direct sau indirect, influenţa europenilor este considerabilă în România. Este o diferenţă de influenţă între americani şi europeni. Dacă influenţa americană este în principal strategică, prin zona militară şi de informaţii, influenţa europeană este în principal economică, dată de masiva prezenţă economică europeană în România, sistemul bancar, marile companii, şi prin faptul că la Bruxelles se discută probleme care ne influenţează viaţa de zi cu zi.

Ungureanu, un bun ministru de Externe

Din câte ştim noi, vor merge în Statele Unite şi Victor Ponta şi Crin Antonescu. Ştiţi ceva despre vizita lor? Ştiu ceva despre o vizită a domnului Ponta. Informaţiile mele spun că acest cuplu, care a mai încercat să meargă la Washington, va merge separat. Am auzit despre o intenţie a domnlui Ponta de a vizita Washington-ul în luna februarie. Acest lucru am auzit şi am fost informat.

Ştiţi cumva până la ce nivel va merge? Nu ştiu. Este problema dânsului.

Dar credeţi că este aşa de greu ca un lider tânăr de partid, posibil viitor prim-ministru, credeţi că este atât de greu să fie primit la nivel înalt, acolo unde-şi doreşte el? De ce nu ar fi? Că văd că până acum nu a reuşit. Aşa putem să ne întrebăm de ce domnul Băsescu a fost primit atât de târziu la Obama.

Dar a fost primit. A fost. Există nişte reguli foarte clare în America. Într-un fel sunt trataţi liderii oficiali, liderii de ţară, de Guvern, de Parlament şi altfel sunt trataţi liderii de Opoziţie, oricât de buni sau răi ar fi, oricât de simpatici ar fi şi oricât de mult s-ar zbate. Este o regulă destul de clară la ei, de protocol în care acordă în mod firesc celor care se află la Putere un anumit tratament, este firesc, reprezintă statul român, iar celor care se pregătesc de pe margine să devină lideri importanţi li se acordă un tratament corect, amical, normal, dar fără să poată să aibă pretenţia că sunt primiţi la nivele comparabile cu liderii aflaţi în funcţii oficiale. Probabil că domnul Ponta va avea parte de un tratament pe care l-au avut şi alţi lideri ai Opoziţiei în perioada precedentă. Sper să fie primit bine, pentru că a fost o imensă intoxicare anul trecut când am fost eu în vizită şi când s-a învolburat atmosfera şi la PSD şi la USL, crezând că vizita mea acolo avea ca scop anularea sau inhibarea vizitei celor doi. Este o prostie fără seamă. Eu cred că este necesar ca, cât mai mulţi lideri români, mai mici sau mai mari, cei care cred că ajung prim-ministru, sau poate că nu o să ajungă prim-ministru domnul Ponta, nu ştim, dar cu cât mai multă lume se duce şi vorbeşte şi este cunoscută de America, de către Germania, de către China, cu atât mai bine pentru România.

Mi se pare interesantă această informaţie, că nu vor merge împreună, mai ales din multe semnale din ultimele zile, nu ar mai fi atât de apropiaţi. Puteţi să detaliaţi această informaţie, că numai domnul Ponta va merge? Aceasta este informaţia mea şi cred că este o informaţie precisă pentru că am primit-o din surse americane.

Deci Crin Antonescu nu apare în această... Nu figurează că ar merge împreună. Sper ca domnul Antonescu să meargă şi dânsul. Repet, este foarte bine să meargă. Este o mare prostie să vezi vizite ale unor personaje politice din România ca fiind în competiţie. Este o competiţie de imagine şi de percepţie, dar pe fond este bine să-i vadă cât mai multă lume. Şi dacă mi-ar fi cerut sfatul şi mi-ar fi cerut şi sprijinul, probabil că ar fi putut să facă o vizită mai repede şi la un nivel mai înalt decât cel pe care o să-l aibă.

Ce părere aveţi despre premier? Se spune despre el că ar fi foarte bine văzut în Statele Unite. Este o legendă sau nu? Este cunoscut, pentru că atunci când ai fost ministru de externe şi şef al unui serviciu de informaţii externe în mod firesc ai legături cu omologi de acolo. Dar nu aş spune că este cunoscut ca politician, ci este cunoscut mai degrabă ca tehnocrat. Este o diferenţă foarte mare între tipul de relaţii pe care le ai şi le întreţii atunci când eşti într-o funcţie oarecum tehnică, pentru că şi funcţia de la SIE este într-o oarecare măsură tehnică, deşi în mod evident este un mandat politic acolo, şi ceea ce va face ca prim-ministru. Este o diferenţă imensă. Eu îl cunosc pe Răzvan Ungureanu. A fost un bun ministru de externe. La SIE nu cunosc, dar cred că a făcut o treabă decentă. La el va fi o problemă de viaţă şi de moarte din punct de vedere al percepţiei pe care o are. Azi are o percepţie bună. Nu cred că cei care spun că venirea unui fost şef de la SIE ca prim-ministru este o variantă de tip Putin. Nu este aşa. Dar are o problemă foarte mare. Dacă el va fi perceput ca fiind prizonierul sistemului de putere al domnului Băsescu şi al PDL-ului e pierdut. Singura lui şansă este să dea senzaţia şi să încerce cu onestitate, chiar dacă nu reuşeşte 100%, să dea senzaţia că nu joacă într-o piesă cu scenariul scris de altcineva, ci că este omul său, este cum zic americanii: his own man, adică stă pe picioarele lui, crede în nişte chestiuni şi chiar dacă nu le poate obţine pe toate, reuşeşte să facă o diferenţă netă între modul în care a fost guvernată România în perioada guvernului Boc şi în perioada guvernării Ungureanu, dacă, evident, nu vor fi sincope în Parlament.