În 16 noiembrie, Diaspora a contat în țară ca temă de campanie, nu ca realitate demografică. Ideea că alegerile s-au câștigat pentru că românii plecați din țară și-au mobilizat rudele și prietenii rămași acasă este falsă. Tema de campanie și nu Diaspora a mobilizat electoratul anti-PSD

După votul din 16 noiembrie, mulți s-au grăbit să spună că Diaspora l-a făcut Președinte pe Klaus Iohannis. S-a spus că românii plecați la muncă în Europa și-au sunat rudele și prietenii și i-au convins să vină la vot. Mai mult, au convins comunități întregi din zonele unde au plecat și astfel a fost întors votul. Nimic mai fals, o arată cifrele. Diaspora nu a contat ca realitatea demografică, în țară; pentru că în afara țării, votul a fost covârșitor pentru Klaus Iohannis. Diaspora a contat ca temă de campanie, motivându-i mai ales pe românii din clasa de mijloc, fără rude plecate în afara țării.

Am selectat primele zece județe din care românii au plecat în afară, care însumate dau aproape jumătate dintre românii care trăiesc în afara granițelor. Dacă Diaspora ar fi contat ca realitate demografică, nu doar ca temă de campanie, ne-am aștepta ca:

1. Prezența la vot dintre tururi să crească mai mult în aceste 10 județe, ca efect al influenței directe a Diaspora.

2. Creșterea în intenția de vot pentru Klaus Iohannis între cele două tururi să fie mult mai mare la nivelul acestor zece județe; să fie cel puțin peste media națională.

Campioanele migrației forței de muncă, codașele mobilizării

Am avut o prezență la nivel național de 52.31%, iar în turul doi, de 62.04%, ceea ce înseamnă cu 9,73 puncte procentuale mai mulți votanți între tururi. Surpriză, dar județele de top cu români plecați în afară sunt codașele mobilizării. Mai mult, primele două județe, Neamț și Bacău, sunt fix la coadă. Doar Brașov și Bistrița-Năsăud sunt peste medie – ambele din Ardeal – un argument în plus al „regionalizării votului” - grafic 2.

Lucrurile devin și mai interesante dacă ne uităm la campionii mobilizării: București – peste 65% prezență la vot în turul doi, cu peste 11 puncte procentuale față de primul tur; Cluj cu peste 69% prezență la vot în turul doi (din nou o diferență de peste 11 puncte procentuale) față de primul tur.

Cu alte cuvinte, mobilizarea nu s-a simțit în județele cu românii plecați în afară. Mobilizarea a fost majoră în zonele cu bazine de votanți de dreapta (anti-PSD), acolo unde media (inclusiv Facebook) și protestele din stradă au avut un impact major. Deci, un prim argument că ceea ce a contat nu a fost telefonul dat acasă, ci modul în care votul Diaspora a fost transformat în temă electorală.

Iohannis a obținut scoruri mai slabe ca Băsescu, în județele cu români plecați la muncă

Mobilizarea la vot în turul II, față de turul I, în județele din top 10 reprezentate în Diaspora a fost sub media pe țară; deci alte județe, în special cele din Ardeal și Bucureștiul au tras în sus prezența la vot. Situația în ceea ce privește intenția de vot este similară.

În opt județe (dintre cele din top 10) Klaus Iohannis a câștigat sub media națională între cele două tururi de scrutin. Doar două județe, Tulcea și Brașov, sunt peste media națională. Restul au „tras în jos” scorul lui Klaus Iohannis – grafic 3.

Mai mult, în majoritatea județelor din top 10, de unde cei mai mulți români au plecat în afara țării, Traian Băsescu a primit mai multe voturi în 2009, decât Klaus Iohannis în 2014. Aceasta, deși Traian Băsescu avea, în 2009, un mandat care i-a erodat sprijinul popular, reflectat și în diferența mult mai scăzută cu care a câștigat alegerile. În plus, în 2009 nu a existat tema Diaspora, care să motiveze electoratul din respectivele județe.

Bacău, Suceava, Galați, Neamț, Tulcea, Galați – județe cele mai bine reprezentate în Diaspora – l-au sprijinit mai mult pe Traian Băsescu în 2009, decât pe Klaus Iohannis în 2014.

Brașov și Bistrița-Năsăud sunt două județe din top 10 în care Klaus Iohannis a obținut mai multe voturi. Din nou, ambele sunt din Ardeal - grafic3.

Dacă ne uităm la ceilalți factori- numărul primarilor, unitatea bazinului de dreapta (anti-PSD)- nu putem spune că Traian Băsescu era în avantaj, în situația în care Crin Antonescu/PNL au fost anti-Băsescu, iar Președintele s-a bazat doar pe sprijinul politic al PDL și al primarilor PDL. Deci, dacă Diaspora ar fi contat semnificativ ca realitate demografică, atunci Klaus Iohannis ar fi obținut mai multe voturi ca Traian Băsescu în județele din top 10 reprezentate în Diaspora, mai ales că a obținut cu peste 4 puncte procentuale mai mult la nivel național. Cifrele arată însă o altă realitate.

Aceleași cifre relevă că Diaspora a contat ca temă de campanie, nu ca realitate demografică. Klaus Iohannis a câștigat mult mai multe voturi decât Traian Băsescu în București, Cluj, și în orașele mari, în special din Ardeal. În București, Klaus Iohannis a câștigat cu 8 puncte procentuale în plus față de Traian Băsescu; în Cluj cu 11 puncte– ceea ce în condițiile prezenței la vot a contat decisiv. Adică, acolo unde presiunea media (inclusiv facebook) și unde presiunea străzii au asigurat exploatarea Diaspora ca temă de campanie.

Este posibil ca în unele zone urbane, în special din Ardeal, să fi funcționat și spirala tăcerii: susținătorii lui Klaus Iohannis, mult mai numeroși (3 la 1 sau 4 la 1 - ca raport) și mai ales mult mai activi, i-au presat pe votanții PSD/ai lui Victor Ponta, determinându-i, pe de o parte să stea acasă, sau chiar să îl voteze pe Klaus Iohannis. Acesta este beneficiul de avea o bază solidă în rândul electoratului activ. Dar asta presupune o analiză separată.

PSD-ul pierde războiul sociodemografic. Clasa de mijloc va decide (și) următoarele alegeri

Exit-poll-urile au confirmat o amplificare a procesului de scindare a votului pe categorii socio-demografice. Victor Ponta a pierdut în rândul tinerilor și al românilor sub 50 de ani, în rândul românilor cu educație superioară, în mediul urban mare, în rândul celor cu venituri ridicate. La intersecția acestor categorii se află clasa de mijloc, adică oamenii cei mai activi, oamenii cu influența cea mai ridicată – fie că vorbim de media sau de mediul economic, șamd. Într-un cuvânt, motorul electoral care decide alegerile.

Tema Diaspora a fost scânteia care a mobilizat electoratul anti-PSD. Îngrijorător pentru PSD este că au fost de ajuns mai puțin de două săptămâni pentru a avea loc această mobilizare. Este un semnal al omogenității electoratului anti-PSD, pe care foarte puțini au crezut-o. Chiar dacă poate părea „politically incorect”, votul din 16 noiembrie a probat existența a două Românii electorale. Clasa de mijloc va decide și viitoarele alegeri, iar PSD se află, deocamdată, în afara jocului.