Cum opoziția e fragmentată de luni bune, președintele Băsescu și-a asumat din 2012 rolul de critic al puterii. A avut reacție după fiecare inițiativă care nu i-a convenit, a intervenit cu discursuri acide și am văzut chiar unele decizii anulate sau amânate. Sunt ultimele zile de premier ale lui Victor Ponta și de opozant de pe poziția de președinte ale lui Traian Băsescu. Care din cei doi a fost mai bun? Aș lua în calcul patru măsuri economice și de gestionare a bugetului.
Miliardele de lei primite în plus de ministerul lui Dragnea, la buget - Ministerul Dezvoltării a primit peste 2 miliarde de lei în plus în bugetul din 2013. „Ce vrea să facă guvernul și Dragnea cu acești bani, programe legate de revitalizarea satului românesc, de drumuri județene și programul de regenerare urbană a municipiilor și orașelor, toate sunt programe care se pot face cu bani europeni, numai că aceia se fură mai greu. Și fiind două rânduri de alegeri, primarii, președinții de consilii județene trebuie să aibă bani pe care nu îi controlează UE”, a spus Traian Băsescu. Nici măcar proiecte de investiții la sate nu am văzut din acești bani. În schimb, pentru a suplimenta bugetul lui Dragnea, au scăzut drastic fondurile pentru investiții, piața construcțiilor e la pământ, România e din nou în recesiune.
Taxa de 7 eurocenți pe carburanți: Băsescu a pledat împotriva ei, reușind să o amâne trei luni. Introdusă în aprilie de Guvern, a avut un efect chiar mai grav decât anticipase președintele, care întrevedea doar scumpirea combustibililor. Marii transportatori au început să alimenteze în afară, așadar a scăzut consumul, aportul acestuia la PIB și încasările pentru buget.
Electorata – Băsescu a atras atenția asupra pericolelor la care se expuneau cei care ar fi apelat la această măsură. Electorata presupune că se amână o perioadă de doi ani plata unei ponderi din rata bancară, ca apoi să se achite rata integral, plus diferența rămasă neplătită din anii anteriori. Așadar, o supraîncărcare a debitorului. În cele din urmă, a fost introdusă de Guvern, dar s-a dovedit o soluție atât de prost concepută încât nimeni nu apelează la ea, iar clienții o văd ca pe un nonsens.
Reducerea CAS – Băsescu s-a opus măsurii pentru că Guvernul nu a reușit să găsească venituri sulimentare ca să acopere cele cinci miliarde de lei care se pierd, într-un an, din scăderea contribuțiilor. Cele cinci miliarde înseamnă nu mai puțin de o treime din deficitul bugetar pe care își permite România să îl realizeze la anul. Va fi, fără îndoială, cea mai mare provocare petru Guvern, la anul mai ales că evaziunea nu prea s-a diminuat, iar veniturile bugetare au toate „șansele” să fie mai mici, pentru că economia scade. Dacă va urma introducerea de noi taxe, reducerea suplimentară a fondurilor pentru investiții sau devieri ale deficitului din țintă, înseamnă că Băsescu a avut dreptate.
Dincolo de măsuri luate și măsuri criticate, am văzut o diferență netă între prestația președintelui și cea a lui Ponta. Pe de o parte avem un discurs chiar exagerat de pregătit al președintelui (împănat cu „finețuri” de genul deficit ESA și deficit cash) și un discurs virulent, împănat însă cu gafe de gâgă ale premierului, care te fac să te întrebi dacă e prost pregătit sau pur și simplu nu-i pasă de spune.
Cea mai mare greșeală ar fi să vedem inițiativele Guvernului drept întâmplări minore, nefericite, reversibile, iar reacțiile lui Băsescu drept o ciorovăială care intră în fișa postului de opozant. De fapt, cei doi sunt exponenții a două guvernări din care una ne-a trecut cu bine prin criză, și ne-a reașezat pe un trend de creștere, în timp ce cealaltă ne-a readus în recesiune. Bine de reținut, înainte de alegerile de peste o săptămână și din 2016.
Recomandările noastre
