„Dobitoci, mizerie, nemernici”. Fundaţia pe care se ridică România lui Ponta
- Ovidiu Albu
- 19 august 2014, 15:14
„Ură, să dăm poporului cât mai multă ură”, acesta este proiectul ascuns al PSD din actuala campanie pentru Cotroceni. Liniştea şi unitatea pe care Victor Ponta le tot anunţă pentru următorii cinci sau zece ani se construiesc acum de către oamenii prezidenţiabilului PSD cu o canonadă de insulte şi cu incitări la ură.
„Vă cer sprijinul, pentru acest proiect naţional în care cred că nu doar noi trebuie să ne regăsim, pentru care nu doar noi trebuie să ne implicăm. Cred că este un proiect naţional de care România are nevoie după zece ani de dezbinare, de ură, de luptă a românilor împotriva românilor”, a declamat Ponta în discursul de lansare, la Craiova, a candidaturii sale pentru Preşedinţie.
În ce măsură candidatul PSD urmăreşte realizarea acestui nobil deziderat ne aduce aminte de bancul din perioada comunistă, în care Uniunea Sovietică lupta pentru pace „până nu va mai rămâne piatră pe piatră”. Bunăoară, Victor Ponta şi-a declarat deseori admiraţia şi prietenia faţă de realizatorii Antena 3, ale căror mesaje de combatere a „dezbinării” şi „urii” între români au avut următoarele efecte: oameni de cultură respectabili au fost scuipaţi pe stradă pentru că au îndrăznit să gândească liber, iar mai recent, o femeie, jurnalistă, a fost lovită violent cu piciorul de un bărbat pentru că îţi făcea meseria.
Campania „profesioniştilor” de la Antena 3, atât de lăudaţi de premier, a mers până acolo încât a creat dezbinare nu numai între români, ci chiar în sânul familiilor de români, cum este cea a lui Tudor Gheorghe. Tatăl rapsodului a intrat în conflict cu propriul fiu după ce postul condus de Mihai Gâdea l-a transformat în susţinător al lui Dan Voiculescu. Acelaşi Mihai Gâdea catalogat de către promotorul unităţii naţionale ca „un jurnalist şi un om pe care îl apreciez ffff mult”.
Mai departe, un alt apropiat al premierului îi împroaşcă pe nişte jurnalişti cu calificative pacifiste de tipul „dobitoci”, „nemernici”, „purceluşi pufoşi” numai buni de „executat electric”. Conştient că asemenea declaraţii ale lui Mirel Palada contribuie la proiectul său de naţiune în care ura nu-şi mai are locul, Victor Ponta rezistă încă eroic la solicitările de a-şi demite purtătorul de cuvânt de la Guvern.
Faţă de niciunul dintre aceste două cazuri recente, parte dintr-un lung şir de agresiuni şi invective la adresa celor care încă se mai exprimă liber, candidatul PSD nu a avut nicio delimitare tranşantă şi clară. Ba mai mult, luni seară, la Antena 3, şi-a manifestat regretul că nu a participat la „plimbarea” de la Cotroceni, manifestaţie la care două femei au fost agresate brutal de oameni incitaţi zile la rând cu falsa „confiscare” a postului .
În fond, de ce port-drapelul „proiectului naţional” de unitate întru liniştea naţională ar trebui să aibă vreo reacţie faţă de intimii săi Gâdea şi „Paladă”? Chiar el crede că ura poate fi diminuată utilizând termeni precum „mizerie” la adresa unei femei, Monica Macovei, sau incitând oamenii să o înjure pentru că are „acces la sutele de mii de euro pe care le primeşte anual de la Parlamentul European”. Reacţia previzibilă faţă de această femeie a celor cu care Victor Ponta îşi construieşte „proiectul naţional” este accesibilă tuturor pe pagina sa de Facebook: „Găină”, „fascista şi hitlerista naibii”, „ordinară”, „neruşinată şi nesimţită” sau „jegoasă”.
„Vreau să spun un lucru, îmi doresc infinit mai mult decât să fiu preşedintele României, să fiu preşedintele românilor”, a mai spus Ponta cu ocazia lansării de la Craiova. Din ce vedem până acum, cu siguranţă că premierul nu-i consideră români pe jurnalista Mădălina Dicu (lovită cu piciorul), pe jurnalista Ioana Moldoveanu (brutalizată şi făcută „curvă ordinară”), nici pe colegii ei de la postul B1, Gândul sau Reporter Virtual (consideraţi dobitoci şi nemernici), cu atât mai puţin pe Patapievici (scuipat pe stradă), care probabil că nici măcar nu e ortodox, iar despre mizeria trădătoare de Monica Macovei nici nu trebuie să mai facem vorbire.
Incitarea la ură este singurul proiect real pe care PSD îl are pentru România la prezidenţiale, căci întreţinerea urii menţine falia adâncă din societate, între cei împărţiţi de propaganda PSD în antibăsişti şi băsişti. Victor Pota şi-a făcut nişte calcule din care rezultă că antibăsiştii sunt mai mulţi decât toţi ceilalţi, grămadă unde sunt aruncaţi cu forţa şi cei care îl critică, „anti-guvernamentalii” lui Palada, şi jurnaliştii care îşi fac meseria, şi intelectualii care nu-şi văd de cărţile lor, până la urmă toţi cei ce îndrăznesc să gândească altfel decât premierul.
Imposibil de crezut că un nobil proiect naţional de reducere a dezbinării din societate se construieşte cu violenţe de limbaj şi incitări la ură. Ura a fost combustibilul care a alimentat instaurarea şi menţinerea unor regimuri foarte simpatice, cum au fost cele bolşevice şi naziste din trecutul apropiat, sau actualul sistem putinist de la Moscova.