Sectorul construcțiilor domină de departe acest clasament, peste 300.000 de lucrători neavând forme legale, adică 66% din numărul total
Una din patru persoane care lucrează în România muncește la negru. Deși avem peste 6 milioane de lucrători, peste 1,6 milioane sunt fără forme legale, adică pentru aceștia nu se achită absolut nicio contribuție sau impozit către stat. Potrivit unor calcule ale Consiliului Fiscal, dacă în 2005, odată cu introducerea cotei unice, a existat o creștere semnificativă a numărului de contracte de muncă, și peste un milion de noi posturi au fost create numai în acest an, ulterior munca la negru s-a extins. Una din explicațiile oferite de analiști a fost că autoritățile au crescut salariul minim, ceea ce a determinat mulți patroni să nu mai facă forme legale lucrătorilor. Pe de altă parte, celelalte dări cu forța de muncă s-au menținut la un nivel ridicat.
De-a lungul timpului, domeniul construcțiilor a condus detașat topul sectoarelor furnizoare de muncă la negru, acesta fiind urmat de comerțul cu amănuntul, transporturi terestre și de industria ușoară. În aceste domenii, ponderea angajaților fără forme legale este cuprinsă între 37 și 66%. Ponderi ceva mai reduse sunt în domeniile industriei alimentare, restaurantelor și fabricării de mașini, dar și aici peste 15% dintre angajați sunt fără forme legale.
Penultimul loc în UE
În aceste condiții, România este pe un loc codaș din punct de vedere al numărului de persoane care contribuie la sistemul de pensii, raportat la 100 de persoane care încasează pensii. Astfel, circa opt angajați trebuie să achite contribuții prin care se plătesc indemnizațiile a 10 pensionari. O singură țară stă mai prost decât România din acest punct de vedere: Danemarca. Cum sumele colectate din contribuțiile angajaților români nu sunt suficiente, bugetul de pensii trebuie suplimentat în fiecare an de la bugetul central. În prezent, acest buget are un deficit de 11 miliarde de lei. În condițiile scăderii contribuțiilor sociale cu 5 puncte, așa cum intenționează Guvernul, Consiliul Fiscal a calculat că deficitul va crește la circa 20 de miliarde de lei, până în anul 2017.
Potrivit sursei citate, există câteva măsuri prin care evaziunea pe piața muncii poate fi redusă. Pe de o parte, este nevoie de o toleranță zero din partea Fiscului care derulează controalele pe piața muncii. De asemenea, trebuie reduse birocrația și costurile de conformare la plata taxelor. Contributorii nu vor fi însă încurajați să achite dările dacă statul nu dovedește că folosește eficient banii. De aceea, este nevoie de transparentizarea totală a cheltuielilor bugetare.
Recomandările noastre
