Noul pachet de servicii medicale de bază, care va intra în vigoare de la 1 iunie, va duce la eliminarea erorilor şi la diminuarea fraudelor din sistem, promit autorităţile. Medicii de familie spun însă că are foarte multe hibe şi le limitează atribuţiile.

„Acest proiect reprezintă o componentă foarte importantă a platformei informatice a CNAS care urmează să se definitiveze cu dosarul electronic şi cardul de sănătate”, a a declarat preşedintele CNAS, Radu Ţibichi, în cadrul Forumului Industriei Farmaceutice. Acesta a ţinut să precizeze că pachetul de servicii medicale de bază este unul „redefinit”, ca să răspundă mai bine nevoilor pacienţilor, şi nu unul complet nou.

„Am avut în vedere protejarea asiguratului de costuri. Este prima dată când aplicăm şi sancţiuni pentru situaţia în care asiguraţilor nu li se respectă drepturile. În obligaţiile pe care le au furnizorii care sunt în contract cu casele de asigurări este specificat foarte clar că pacienţii nu trebuie să mai achite nicio contribuţie suplimentară, dacă aceasta nu este specificată de lege,'' a mai spus Radu Ţibichi. În context, el a punctat că CNAS a făcut un efort bugetar în 2014 pentru a creşte valoarea punctului în medicina de familie de la 3,5 la 3,75 lei pentru plata per capita şi de la 1,8 la 1,9 lei plata per serviciu şi, totodată, pentru a stimula asistenţa medicală primară.

Noul pachet nu va cuprinde limitări de consultaţii la medicul de familie sau specialist. „Până acum, în cadrul legal erau cuprinse o serie de limitări care nu îşi aveau rostul şi conduceau la o funcţionare greşită a sistemului. De exemplu, a 21-a consultaţie era taxată şi consultaţiile care depăşeau acest număr nu aveau ca şi consecinţă eliberarea de prescripţii medicale. Începând cu 1 iunie, acest lucru va fi posibil. Numărul de consultaţii care se va deconta medicului de familie nu mai este limitat, acesta va putea, peste cele 20 de consultaţii, să efectueze, în funcţie de adresabilitatea pe care o are, toate consultaţiile care sunt programate şi să elibereze prescripţii medicale. Acelaşi lucru se va putea întâmpla şi la ambulatoriu de specialitate clinic'', a mai spus şeful CNAS, care a subliniat că există aproximativ 200 de afecţiuni care se pot trata în spitalizare de zi şi 100 de proceduri, diagnostice, în ambulatoriu de specialitate.

În acest sens, tarifele pentru serviciile în ambulatoriu şi investigaţii paraclinice au crescut. „Au fost mărite tarifele pentru înaltă performanţă cu 33%, iar pentru investigaţiile de laborator cu 7%”, a mai spus Ţibichi . Decontarea serviciilor scumpe

Definirea pachetului de servicii medicale de bază trebuie să se facă pe principiul acoperirii riscului financiar determinat de boală, a declarat şi consilierul premierului pe probleme de sănătate Vasile Cepoi.

„Asta înseamnă că trebuie să compensez în proporţia cea mai mare toate cazurile ale căror costuri sunt foarte mari şi să rămână mai puţin compensate sau necompensate acele servicii care pot fi suportate direct de către pacient. Pe listele de medicamente A şi B, unde sunt cele mai multe medicamente, cu cel mai redus nivel de compensare, casa de asigurări suportă o cheltuială medie, trimestrială, între 22-30 lei pe trimestru per persoană. Dacă împărţim la trei înseamnă, între 8 lei şi 10 lei pe persoană. Constituie aceasta o protecţie faţă de riscul financiar determinat de boală, simte asiguratul că el a fost protejat, se justifică o astfel de compensare? 23 milioane de euro pentru expectorante vi se pare puţin? Cu 23 de milioane de euro nu cumva am putea reduce nişte liste de aşteptare la tratamentele foarte costisitoare pentru boli foarte grave?”, a spus Cepoi la Forumul Industriei Farmaceutice, organizat de Pharma Business Services în parteneriat cu Ministerul Sănătăţii. Potrivit consilierului, aproape jumătate (45%) din fondul de asigurări de sănătate se cheltuie pentru medicamente.

Prevenţie doar cu numele

Medicii de familie sunt nemulţumiţi însă de actuala formă a pachetului de bază şi susţin că nu pot prescrie nicio investigaţie pe prevenţie, fiind nevoiţi să mintă pentru a oferi bilete de trimitere pacienţilor.

„Se dorea să se facă prevenţie. Ok, facem riscograme, sunt bune şi acelkea, însă este nevoie şi de unele investigaţii, ieftine, nu mari investigaţii, nu doar de examen clinic. În acest moment, nu există cod pentru prevenţie, ceea ce înseamnă că nu pot trimite pacientul la nişte analize strict în scop preventive. Trebuie să mint că suspicionez o anumită boală. Şi, da, îmi asum, eu voi minţi dacă trebuie, ca să depistez nişte riscuri”, a declarat şi dr. Rodica Tănăsescu, preşedintele Societăţii Naţionale a Medicilor de Familie.