„Este foarte clar, banii publici sunt banii cetățenilor. Dacă ei sunt furați, rămânem cu buzunarele goale. Trebuie să recuperăm banii furați. ANAF umblă prin cofetării, prin pieți și după taximetre în condițiile în care sunt 300 de milioane de euro de recuperat prin sentințe definitive judecătorești. Să fie clar, astăzi nu se recuperează prejudiciile din cauza ANAF”, a susținut Monica Macovei cu ocazia închiderii proiectului "Susţinerea confiscării extinse şi recuperării prejudiciului în România", derulat de Freedom House România.

Macovei a mai precizat că pe agenda securităţii interne a Uniunii Europene figurează finalizarea unui studiu în 2016 cu beneficiile confiscării civile. „Asta înseamnă câţi bani s-ar aduce înapoi în bugetele publice - fiecare ţară în parte şi în bugetul Uniunii Europene - prin confiscare civilă, adică prin aceste procese civile, fără să mai urmăreşti condamnarea unei persoane. Aşa încât vom continua cu confiscarea, aşa cum am spus şi în 2013, când am discutat despre Directiva confiscării, şi speranţa mea, convingerea mea, este că la anul vom discuta despre Directiva confiscării prin proceduri civile. Ceea ce înseamnă că totul va merge mult mai repede, sub un an de zile, şi se vor recupera banii foarte rapid", a afirmat Macovei, joi, cu ocazia închiderii proiectului "Susţinerea confiscării extinse şi recuperării prejudiciului în România", derulat de Freedom House România.

Critici la adresa ANAF

"Astăzi nu se recuperează prejudiciile acestea din cauza instituţiei ANAF. Clar - lipsă de independenţă sau de profesionalism. E irelevant pentru cetăţean, banii nu se întorc la cetăţeni", a susţinut Monica Macovei.

La rândul său, secretarul de stat în Ministerul Justiţiei Liviu Stancu a prezentat atribuţiile pe care ar urma să le aibă viitoarea Agenţie Naţională de Administrare a Bunurilor Sechestrate şi a explicat paşii care ar urma să fie făcuţi până la adoptarea proiectului de înfiinţare a acestei instituţii.

"În urma consultărilor publice care s-au încheiat săptămâna trecută, Ministerul Justiţiei a reuşit, pe lângă textele realizate în urma colaborării cu structurile judiciare, pe baza informaţiilor primite, a punctelor de vedere pe care ONG-urile le-au transmis, să consolideze un text, care sperăm că va fi gata zilele viitoare, urmând a fi oferit Guvernului în vederea introducerii pe ordinea de zi a proiectului de lege ce va fi transferat apoi la Parlament, acesta fiind organul care va decide în legătură cu configuraţia finală a legii", a precizat secretarul de stat în MJ.

El a subliniat că Agenția va prelua hotărârile judecătorești definitive și le va transmite către ANAF pentru punerea lor în executare. În același timp, inspectorii Agenției vor supraveghea acțiunile ANAF de recuperare a pagubelor și inspectori ai Fiscului.

Ca element de noutate, pentru a evita deprecierea lor, bunurile puse sub sechestru vor fi vândute imediat, iar banii puși într-un cont special al Agenției. Ulterior, dacă persoana căreia i s-a confiscat un bun a fost găsită vinovată, banii din cont merg la bugetul de stat. Dacă persoana judecată este achitată, i se restituie suma cu caer a fost vândut bunul său.

Proiect de durată

Directorul Freedom House România, Cristina Guseth, a arătat că, în cadrul proiectului derulat în 26 de luni, peste 80 de magistraţi şi ofiţeri operativi au beneficiat de training pe durata a patru seminarii şi două dezbateri. Ea a menţionat că, în plus faţă de obiectivele proiectului, s-a publicat şi o broşură în care au fost reunite toate prezentările relevante.

Laura Ştefan, expert anticorupţie - Expert Forum, a subliniat că acest proiect a fost util pentru că a pus pe agenda publică subiectul confiscării extinse şi al recuperării prejudiciilor.

"Cred că subiectele acestea au fost până acum acoperite aşa de fum şi foarte puţină lume înţelegea exact unde se blochează sistemul. Cred că este meritul MJ că a reuşit să pună pe masă câteva cifre exacte cu privire la confiscare, dar nu şi cu privire la recuperarea prejudiciilor care este partea cea mai mare în dosarele penale, mai ales când este vorba de infracţiuni de prejudiciu. (...) În discuţiile cu judecători, procurori, poliţişti din ţară am înţeles că partea aceasta de recuperare a prejudiciilor pe cale judiciară urmează un trend ascendent. Pe de altă parte, punerea în executare a deciziilor de confiscare efectivă nu este la acelaşi nivel", a arătat ea.

Așteptări mari, rezultate puține

Judecătoarea Alina Ghica, membru al CSM, a susţinut că experienţa ultimilor ani a dovedit că, deşi România are o legislaţie specifică în domeniu, lucrurile se mişcă mai încet decât ar fi de dorit, iar aşteptările sunt mari, mai ales în contextul constatării, în ultimul timp, prin decizii definitive ale instanţelor, a unor prejudicii impresionante.

"Efectele unor astfel de activităţi infracţionale generatoare de prejudicii sunt cu atât mai grave cu cât autorităţile publice responsabile în asigurarea, derularea activităţilor de recuperare sunt, încă, insuficient pregătite, poate uneori nesigure, iar ansamblul reglementărilor este complex, risipit în acelaşi timp în modificări sau completări succesive. Armonizarea legislativă cu dreptul Uniunii Europene în materie, după cum am constatat din interiorul sistemului juridic, aş putea spune că reprezintă aproape un marş forţat, care nu dă răgaz nici pentru acumulări şi standardizări şi impune adaptări continue şi, de cele mai multe ori, din mers", a spus Ghica.

Ea a adăugat că este necesară întărirea capacităţilor operaţionale şi funcţionale în special pentru asigurarea măsurilor de prevenire a infracţionalităţii în domeniul achiziţiilor publice, opinând că şi mediul de afaceri trebuie să se implice prin adoptarea unui cod de conduită a agenţilor economici participanţi la procedurile de achiziţie publică.