Prețul energiei electrice pentru românii cu venituri reduse crește, semestrial, însă Guvernul nu a actualizat legislația pentru susținerea acestora. În lipsa noilor prevederi, consumatorii vulnerabili nu-și vor mai putea plăti facturile.

Programul de măsuri privind liberalizarea prețurilor la energia electrică prevede „eliminarea tarifului social pentru toți consumatorii vulnerabili” de la 1 ianuarie 2015. Cu toate acestea, autoritățile nu sunt pregătite nici măcar legal să susțină scumpirea facturii la curentul electric pentru românii săraci, în condițiile în care nu a fost respectat termenul de 31 iulie 2014 pentru finalizarea sau revizuirea pachetului legislativ pentru protecția consumatorilor vulnerabili, așa cum prevede programul. Reprezentanții Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) susțin că acest subiect intră în competența Guvernului și a Ministerului Muncii. Surse din piața de energie spun că cele două instituții nu au promovat noi scheme de susținere a consumatorilor vulnerabili de energie.

Și Adrian Borotea, directorul de afaceri corporatiste al CEZ România, afirmă că nu a văzut, în ultimele șase luni, o lege sau o ordonanță în acest sens. Însă, spune oficialul CEZ România, „nu e târziu, încă mai e timp, deoarece tariful social încă există”. Potrivit acestuia, factura lunară a consumatorilor vulnerabili crește cu circa 1-2 lei pe semestru, în condițiile unei diferențe de câteva zeci de lei/MWh.

Cine sunt clienții vulnerabili

Clientul vulnerabil este clientul casnic care, „din motive de vârstă, sănătate sau venituri reduse, se află în risc de marginalizare socială și care beneficiază de măsuri de protecție socială, inclusiv de natură financiară”, a explicat, pentru EVZ, Marius Vladu, directorul de comunicare al ANRE.

Conform estimărilor din piață, consumatorii vulnerabili reprezintă aproximativ 30% din consumatorii casnici de curent electric, aceștia având o pondere mai mare în Moldova și Oltenia și mai redusă în restul țării.

În prezent, există un tarif CS - de tip social aplicat clienților casnici care îl solicită și care au un venit net mediu lunar pe membru de familie mai mic sau egal cu salariul minim pe economie. În fapt, eliminarea tarifului social se face treptat, prin reducerea periodică a cotei din consum care este facturată cu acest tarif. Potrivit reprezentantului ANRE, „de la 1 ianuarie 2015, această cotă este de 60% (față de 70% în semestrul II 2014) și se reduce semestrial, astfel încât eliminarea completă a acestui tarif se va produce la 1 ianuarie 2018”. Odată cu reducerea acestei cote, scade și facilitatea financiară de care au beneficiat clienții cu venituri reduse, aceasta urmând să dispară la 1 ianuarie 2018.

Eliminarea tarifului social trebuie să fie condiționată de alte măsuri financiare „care să înlocuiască facilitatea oferită de acest tarif clienților cu venituri reduse, în caz contrar șocul tranziției fiind practic de nesuportat de către aceștia”, ne-a mai declarat Marius Vladu.

Ajutoare pentru încălzire

Întrebați de EVZ referitor la acest subiect, oficialii Ministerului Muncii ne-au comunicat că, în 2013, au fost introduse ajutoarele pentru încălzirea locuinței numai cu energie electrică. În sezonul rece 2013-2014, de acest tip de ajutoare în valoare totală de totală de 5,57 milioane lei au beneficiat 826.247 familii. În luna decembrie 2014, 505 familii au primit ajutoare pentru încălzirea cu energie electrică, în valoare de 50.000 lei. Aceste facilități sunt, însă, insuficiente pentru susținerea familiilor vulnerabile în contextul scumpirii curentului.

Am putea primi subvenții din fonduri UE

O soluție care ar asigura subvenții pentru energia electrică pentru aproximativ 60% din populație, conform unor estimări din piață, este acordarea acestora din bugetul Uniunii Europene. Fostul ministru al Energiei, Răzvan Nicolescu, a propus Comisiei Europene un asemenea proiect. „Cred că propunerea României de adoptare a unei definiții europene a conceptului de vulnerabilitate, în contextul definirii conceptului Uniunii Energetice Europene, are șanse de a fi acceptată dacă va fi susținută activ în continuare. Grecia este una dintre țările care s-a alăturat demersului României. Ar mai putea fi și altele, în special noile state membre”, a declarat Nicolescu, pentru EVZ. Însă, chiar și dacă proiectul va fi acceptat de majoritatea statelor membre, procesul legislativ va dura câțiva ani. Astfel, acest proiect nu poate rezolva nevoia urgentă de protecție a consumatorilor vulnerabili din România.