Kovesi, Ponta, Dumitru, Muraru. A fost o săptămână nebună, terminată cu un weekend mediatic incendiar. Plagiate, dosare din arhiva Securității, acuzații de șantaj și aranjamente politice.
De un timp, însă, nu s-au mai văzut cătușele. Un amănunt trecut neobservat.
Până de curând, am crezut, ca mulți alții, că viața ne e bulversată fiindcă asistăm la lupta dintre două tabere. Totul în țara asta e împărțit în două. Inclusiv presa. Totuși, sunt jurnaliști care scotocesc după informații, pun întrebări și află lucruri. Anchetele și articolele lor depășesc standardul unor păreri sau acuzații propagandistice și părtinitoare. Jurnaliștii nu mai iau drept adevăr absolut informările venite de la instituțiile de forță ale statului, ci au revenit la vechiul obicei de a investiga pe cont propriu informația livrată de DNA, DIICOT, Poliție, SRI, ministere și alte autorități. Și, încetîncet, ies la lumină lucruri noi. Mi-l amintesc pe Traian Băsescu când, în august 2014, i-a amenințat pe politicieni că-i va „dezbrăca public pentru că au lucruri ascunse în CV-uri“. Acum, fără Băsescu la Cotroceni ci mai mult prin instanțe sau birourile procurorilor, trăim exact acest spectacol al dezbrăcatului.
Cineva, nu știu cine, dar sigur nu mă gândesc la președintele Iohannis, pare că vrea să pună ordine în țară. Acest „Cineva“ lovește necruțător cu biciul dreptății în membrii ambelor tabere, sfâșiindu-le cămeșile și lăsându-ne să le vedem puroiul puturos al bubelor comune. Asta poate fi o explicație a ceea ce se întâmplă astăzi, după tot ce s-a descoperit în scandalurile de plagiat Kovesi-Ponta.
Ne puteți urmări și pe Google News
Gabriel Liiceanu scria, săptămâna trecută, că despre „Victor Ponta, știe toată România că a furat“, că și-a însușit „prin copy paste rezultatele muncii de câțiva ani de zile ale altuia“. Că, în 2012 – susține stimabilul profesor - „Ioan Aurel Pop, membru în Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU) care a certificat plagiatul lui Ponta, s-a delimitat de verdictul colegilor săi“ și a cerut „reorganizarea Consiliului, făcută de către ministrul de atunci al Educației, un acolit al lui Ponta (Liviu Pop), în urma căreia verdictul de plagiat a fost anulat. Procedând astfel, Ioan Aurel Pop a acoperit furtul lui Ponta, l-a tăinuit, i-a șters urmele“.
Ei bine, acum, când au apărut atât de multe informații și declarații din care reiese că plagiatul lui Ponta a apărut în spațiul public ca să-l acopere pe cel al Laurei Codruța Kovesi, stăm și așteptăm verdictul din mediul universitar. Cu tristețe constatăm că ruleta politică se învârte acum, ca și în cazul lui Ponta, în favoarea șefei DNA. Senatorii au decis ca verdictul în cazul acuzațiilor de plagiat să fie dat de universitățile unde au fost susținute licența sau doctoratul suspicionate, CNATDCU fiind eliminat din joc. O mare și grețoasă șmecherie politică! Cu siguranță, făcută nu doar pentru tezele de doctorat ale lui Ponta și Kovesi!
Cântărind lucrurile în cheia aceasta, consider că toate dezvăluirile din această perioadă trebuie privite cu mare atenție, fără părtinire, căci ele relevă, la urma-umei, cum s-au petrecut lucrurile în „înalta societate”
Procedând astfel, e greu de crezut că societatea civilă va accepta că verdictele sunt imparțiale. Universitatea de Vest din Timișoara, acolo unde Codruța Kovesi a avut îndrumător un fost procuror care a anchetat răniții de la revoluție, se află acum în această situație ingrată. E greu de crezut în imparțialitatea unei comisii când „furtul“ s-a comis în casa sa, de față cu colegi universitari. Și nu-i va folosi nici șefei DNA, dacă va primi verdictul de neplagiat! Tot timpul se vor găsi persoane care vor susține că a fost favorizată. Rostul Consiliului Național tocmai ăsta era: să nu-i lase pe cei care au dat un verdict să se și ancheteze atunci când există sesizări că n-au fost corecți!
Gabriel Liiceanu vorbea, în cazul lui Ponta, de profesorul Pop. Senatorul independent Valer Marian, fost procuror, susține, într-o interpelare în Parlament din septembrie a.c., că omul care deține „cheia plagiatului lui Kovesi este semnatarul raportului de neplagiat: Vergil Muraru“. Atunci, în 2012, Muraru a semnat și raportul lui Ponta și cel a lui Kovesi, prin care ambii au fost absolviți de suspiciunea de a-și fi plagiat lucrările. Deci, un alt profesor universitar, vicepreședintele Consiliului Național de Etică de la acea dată, care, ca și profesorul Ioan Aurel Pop, pare că s-a amestecat acolo unde n-avea competențe legale! Spune senatorul Valer Marian în sesizarea pe care a trimis-o și la Ministerul Justiției: „raportul final emis de Consiliul Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării (CNECSDTI) cu nr. 940 din 05.09.2012, prin care doamna Laura Codruța Kovesi a fost absolvită de acuzațiile de plagiat, nu a fost semnat de președintele acestui consiliu, ci de vicepreședintele Vergil Muraru, motiv pentru care se ridică problema valabilității juridice a acestuia“.
Vom aștepta răspunsuri de la procurorul general, de la miniștrii Educației și Justiției, dar deja mi se pare greșit să credem că dezvăluirile din jurul șefei DNA se înscriu doar în denigrarea domniei sale din cauză că a avut o activitate de excepție la cârma instituției care luptă cu corupții. Acel „Cineva“ despre care vorbeam că vrea să pună ordine în țară încep să cred tot mai puternic că și-a propus să aducă sub lumina reflectoarelor tot ceea ce se întâmplă în spatele ușilor închise. Nu contează „actorii“, scenariul sau metodele, ci e bine să aflăm!
Credeți că, vreodată, profesorii în fața cărora și-a susținut teza de doctorat procurorul general al României din 2011, în prezența șefilor SRI, s-au gândit că va veni o zi când vor fi luați la întrebări de procurori pentru o suspiciune de plagiat a Laurei Codruța Kovesi? Vă spun că nici nu le-a trecut prin minte. Așa cum s-a întâmplat și în cazul plagiatului lui Ponta sau, întorcându- mă în istorie, așa cum s-a petrecut și cu cei implicați în celebrul caz „Țigareta II“, când colonel Truțulescu și alții din jurul lui aveau impresia că execută o misiune ordonată de șefii Puterii, iar ei se află sub cupolă, feriți de orice.
Cântărind lucrurile în cheia aceasta, consider că toate dezvăluirile din această perioadă trebuie privite cu mare atenție, fără părtinire, căci ele relevă, la urma-urmei, cum s-au petrecut lucrurile în „înalta societate“, acolo unde (ca să rămânem în sfera competențelor DNA și a exemplelor date) am putea vorbi chiar și de „un grup infracțional organizat“.
Recomandările noastre
