Opinii EVZ
Sancţiunile dor: Putin vrea reconciliere cu UE, dar fără să cedeze Donbasul Ucrainei | PULSUL PLANETEI
La sfârşitul săptămânii trecute, a avut loc Forumul Economic Internaţional de la Sankt Petersburg, cea mai controversată întâlnire Rusia-UE la care a participat preşedintele Comisiei, Jean Claude Juncker, dar şi preşedintele Republicanilor, fostul preşedinte francez Nicolas Sarkozy, alături de numeroşi alţi politicieni şi oameni de afaceri.
Forumul a fost o bună ocazie pentru pronunţarea de mesaje publice şi pentru a avea negocieri şi discuţii bilaterale.
Principala temă de dezbatere a rămas relaţia bilaterală încordată, sancţiunile economice şi dorinţa de apropiere, fără ca temele legate de revizionismul Rusiei să fie evitate. Mai mult, reuniunea a avut loc concomitent cu decizia de prelungire cu încă un an a sancţiunilor Uniunii Europene în privinţa anexării Crimeii de către Rusia, pentru oficiali şi companii din Rusia şi din regiune implicate în această acţiune. De asemenea, chiar în această săptămână urmează a fi prelungite sancţiunile la adresa Rusiei pentru agresiunea militară din Donbas.
Supus presiunilor încă de acum o lună, de la acceptarea invitaţiei, Jean Claude Juncker a avut o poziţie publică în acord cu documentele europene în vigoare şi deciziile la nivelul Uniunii, respectiv a anunţat că sancţiunile vor fi prelungite atât timp cât nu vor fi îndeplinite complet angajamentele de la Minsk 2. Mai mult, preşedintele Comisiei a şi detaliat public angajamentele vizate cu precădere, respectiv retragerea tuturor trupelor străine(ruse) de pe teritoriul ucrainean şi predare a controlului frontierei pe toată lungimea către autorităţile legitime ale Ucrainei. „Următoarea etapă este clară: aplicarea completă a acordului, nimic mai mult sau mai puțin. Este singura modalitate pentru a începe dialogul și singura modalitate de ridicare a sancțiunilor economice impuse”, a subliniat, joi, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.
Mai mult, aceste mesaje au fost dublate de explicaţiile Kievului care a subliniat necesitatea instituirii unei forţe internaţionale de poliţie înarmată în Donbas care să asigure ordinea publică, să permită tuturor partidelor ucrainene desfăşurarea liberă a campaniei electorale şi să garanteze siguranţa oricărui cetăţean ca şi condiţii esenţiale pentru derularea alegerilor locale în regiune, alegeri care să fie democratice, libere şi să poată fi recunoscute internaţional, după participarea liberă a observatorilor.
Nicolas Sarkozy, altfel un susţinător al ridicării sancţiunilor, a lansat public oferta sa ca Rusia să facă pasul unilateral al retragerii sancţiunilor – la nivelul persoanelor şi bunurilor din Uniunea Europeană, sancţiuni de retorsiune ale Rusiei care oricum influenţează negativ economia rusă de circa 5 ori mai mult decât sancţiunile directe ale UE – acesta fiind un prim pas de deschidere care ar putea împinge UE să reconsidere nivelul, dacă nu chiar sancţiunile ca atare. Pe masă se află şi propunerea germană de slăbire pas cu pas a acestor sancţiuni contra fiecărui pas pentru îndeplinirea acordului de la Minsk.
Președintele rus, Vladimir Putin, s-a declarat pregătit să facă un pas înainte către europeni, asigurându-i că nu este „ranchiunos” după tensiunile cu blocul comunitar. „Să ne amintim cum a început totul. Rusia nu a fost inițiatoarea prăbușirii (relațiilor noastre), a problemelor, sancțiunilor”, a afirmat Putin. „Dar, cum spunem noi în țara noastră, nu suntem ranchiunoși și suntem pregătiți să facem un pas înainte către partenerii noștri europeni” dar un asemenea gest „nu se poate face, evident, în sens unic”. Liderul de la Kremlin a pledat pentru „restabilirea încrederii în relațiile ruso-europene”. „În pofida problemelor cunoscute în relațiile noastre, UE rămâne un partener economic și comercial cheie pentru Rusia”, a mai declarat preşedintele Putin.
Ceea ce a lipsit însă din întreg discursul preşedintelui rus a fost angajamentul pentru aplicarea completă a acordului de la Minsk. Din contră, Putin a continuat naraţiunea sa privind susţinerea de către Occident a „loviturii de stat” din Ucraina, depre „referendumul” din Crimeea care ar justifica „alipirea” la Rusia şi a continuat cu atacurile la adresa SUA, NATO şi UE şi a politicilor de „înconjurare” a Rusiei.
Recomandările noastre
