Şefa DNA Laura Codruţa Kovesi s-a aflat faţă în faţă, ieri, cu parlamentari europeni şi cu jurnalişti, în cadrul unui eveniment denumit „Lecţii de învăţat din România: schimb de practici ale organelor anticorupţie din România şi Ucraina”

Anunţat ca un mare discurs în Parlamentul European, vizita Laurei Codruţa Kovesi la Bruxelles a părut mai degrabă o încercare nereuşită de spălare a imaginii celei care conduce DNA, după ultimele scandaluri în care este implicată. Kovesi nu a vorbit în Parlamentul European, ci într-o sală secundară, şi nu în faţa a sute de europarlamentari, ci în prezenţa a maximum 80 de persoane, din care majoritatea erau funcţionari europeni şi jurnalişti ucrainieni. Dintre europarlamentarii români au fost prezenţi Mircea Diaconu, Monica Macovei, Cătălin Ivan şi Maria Grapini, iar dintre cei străini doar cei doi organizatori ai evenimentului şi încă 4 aleşi.

Specialistă în industrie, vorbeşte despre Justiţie

Evenimentul a fost creat pentru ca şefa DNA să împărtăşească din succesele ei româneşti, procurorilor din Ucraina, care au înfiinţat şi ei un Birou de Luptă Anticorupţie. Primul lucru care a atras atenţia pe invitaţia creată pentru eveniment este chiar numele celor doi europarlamentari care au iniţiat dezbaterea: Rebecca Harms (aleasă pe listele Verzilor din Germania) şi Petras Austrevicius (un lituanian provenind dintr-un partid liberal). Deşi au organizat un eveniment dedicat justiţiei, cei doi nu au avut nicio tangenţă în cariera lor cu acest domeniu. Rebecca Harms, a activat în primul mandat de europarlamentar în Comisia de Industrii, iar în celelalte două Comisia care analizează problemele ce ţin de încălzirea globală. 

Lituanianul este legat interesele ruseşti

Cazul lituanianului este şi mai interesant, el fiind până acum implicat numai în comisii ce ţin de problema puterii nucleare. Austrevicius nu are nicio legătură cu România, dar are legături foarte strânse cu Republica Moldova. El este Raportor pentru Republica Moldova al Parlamentului European, având atitudini cel puţin ciudate la adresa vecinilor noştri: în mai multe luări de poziţie a criticat guvernul proeuropean de la Chişinău. în condiţiile în care acesta duce o luptă pe viaţă şi pe moarte cu forţele proruse de dincolo de Prut. Criticile aduse guvernului moldovean pot fi explicate prin relaţia foarte strânsă pe care acesta o are cu jurnalista Natalia Morari, care la începutul acestui an era acuzată de presa de la Chişinău că este o creaţie a serviciilor secrete ruse. De altfel Morari s-a format ca jurnalistă la Moscova, de unde a ajuns la Chişinău în urmă cu 10 ani. Practic Kovesi a mers la Bruxelles la o conferinţă organizată de doi oameni fără nicio legătură cu Justiţia şi cu România, ci mai degrabă cu spaţiul rusesc şi problemele nucleare.

Prezenţa ziariştilor români, surpriză neplăcută pentru Kovesi

Deşi se aştepta să fie un moment liniştit în care să îşi facă publicitate fără probleme, Koveşi a avut parte de primul şoc negativ când a dat ochii cu jurnaliştii Mirel Curea şi Răzvan Savaliuc şi deputatul Liviu Pleşoianu. Reacţia de pe faţa ei a arătat că prezenţa în sală a doi jurnalişti care îi contestă metodele de realizarea a anchetelor o deranjează profund. Şi-a ţinut discursul, în care a prezentat activitatea DNA ca pe un succes de necontestat în mandatul ei, dar supriză, unul dintre angajaţii Parlamentului European aflaţi în sală şi-a adus aminte că aceleaşi cuvinte le-a mai spus şi în urmă cu un an la un eveniment în acelaşi loc. Observaţia angajatului a fost auzită de cei aflaţi în apropierea lui şi în sală s-a creat un moment de rumoare. Kovesi a mers mai departe cu prezentarea măreţelor realizări. Artem Sytnyc, şeful anticorupţiei din Ucraina, realizând probabil că cea invitată să îi ţină lecţii despre justiţie nu este atât de curată precum este prezentată de anumite cercuri de la Burxelles, şi-a lăsat privirea în hârtiile aflate în faţa sa şi nu a mai ridicat-o până la finalul conferinţei.

A dat răspunsuri care nu au avut legătură cu întrebările

Al doilea moment de surpriză pentru organizatori a fost discursul lui Mircea Diaconu, care a venit în sală pentru a susţine în faţa celor câţiva europarlamentari că MCV-ul este un instrument discriminatoriu. A urmat o serie de întrebări, la care Kovesi a răspuns în nota obişnuită: a acţionat întotdeauna în litera legii şi activitatea DNA sub conducerea ei este un succes. A reuşit „performanţa” ca la întrebarea lui Liviu Pleşoianu despre motivul prezenţei sale în sufrageria lui Oprea în noaptea alegerilor din 2009 să răspundă în aceeaşi notă: a acţionat în litera legii. Chiar dacă din sală tinerii funcţionari erau destul de miraţi de lipsa de legătură a întrebării cu răspunsul, Kovesi a continuat în aceeaşi notă: la întrebarea jurnaliştilor români de ce refuză să se prezinte în faţa Parlamentului, şefa DNA a pus aceeaşi placă: acţionează în litera legii. Cei câţiva europarlamentari străini prezenţi la dezbatere deveniseră deja foarte atenţi la eschivele şefei DNA. Realizând că evenimentul mai mult i-a stricat imaginea lui Kovesi, decât să i-o spele, Petras Austrevicius, apropiatul jurnalistei filoruse Natalia Morari, i-a dat pentru a treia oară cuvântul Monicăi Macovei. După ce aceasta şi-a terminat noua serie de laude la adresa Laurei Codruţei Kovesi, conferinţa s-a terminat.

Cum s-a lăudat Kovesi în faţa Parlamentului European

Acţiunile procurorilor anticorupţie pot avea efect durabil doar dacă sunt completate cu activităţi preventive desfăşurate de instituţiile abilitate, a afirmat ieri procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi la conferinţa organizată la Bruxelles de Parlamentul European.

În opinia sa, rezultatele obţinute de DNA demonstrează şi faptul că există vulnerabilităţi majore, care pun în pericol buna funcţionare a societăţii româneşti.

Prezentarea făcută de Laura Codruţa Kovesi conţine referiri la caracteristicile instituţiei, rezultatele obţinute în ultimii 10 ani de procurori în combaterea marii corupţii.

„În 10 ani, numărul persoanelor trimise în judecată de DNA s-a triplat (în anul 2006 au fost trimiși în judecată 360 inculpați, iar în 2016 au fost trimiși în judecată 1.271 inculpați).

Numărul mare de persoane trimise în judecată nu înseamnă că fenomenul corupției ar fi în creștere. Aceste rezultate sunt dovada că, în ultimii ani, DNA investighează mai eficient faptele de corupție.

Numărul persoanelor condamnate de instanțele de judecată în 2016 în dosarele DNA a crescut de peste 5 ori (în 2006 au fost 155 persoane condamnate, iar în 2017 au fost 870 persoane condamnate).

Din 2006 până în prezent DNA a dispus trimiterea în judecată a 99 de demnitari: 1 prim ministru, 1 fost prim ministru, 2 vice prim miniștri, 20 miniștri și foști miniștri, 1 europarlamentar, 53 deputați”, a declarat Laura Codruţa Kovesi.

Mirel Curea: „Nu mi-a fost frică de Securitatea lui Ceauşescu, nu mi-e frică nici de Statul Paralel”

În faţa Parlamentului European au ţinut discursuri legate de anticorupție mai mulți jurnaliști români, printre care și Mirel Curea, prim redactor - șef adjunct la Evenimentul zilei:

„Fac anchete și investigații jurnalistice de la începutul anului 1990, când am debutat la cel mai puternic și vândut săptămânal din România: Zigzag. Am intrat în presă știind ce înseamnă, din proprie experiență, un sis tem dictatorial, bazat pe abuz și violență. În ultimele luni ale regimului Ceaușescu, în anul 1989, fusesem în repetate rânduri anchetat de Securitate, reținut de mai multe ori fără nici o bază legală, amenințat cu moartea. Am fost supus de către Securitatea lui Ceaușescu unor presiuni și violențe pe care evit să mi le amintesc”, a spus Mirel Curea.

Ce ascunde Puterea

Acesta a arătat că din calitatea de jurnalist de investigații, a fost martorul tuturor evenimentelor care au marcat istoria ultimilor 27 de ani:

„Am putut interpreta istoria recentă a României, mai ales din ceea ce ascundeau reprezentanții Puterii. Asta, pentru că plec întotdeauna de la premiza că „nimic din ceea ce Puterea permite opiniei publice să afle nu conține adevărul” și de la considerentul că între Stat și Drepturile Cetățenilor, raporturile sunt antagonice.

Astfel, atât experiențele anterioare căderii regimului lui Ceaușescu, cât și cele ulterioare, jurnalistice, mă îndreptățesc să afirm că ceea ce în România se numește „lupta împotriva corupției” este, de fapt, doar o Cortină. În spatele ei s-a construit și s-a manifestat o veritabilă „poliție politică”. Un mecanism de tip Stat Paralel - Deep State care a reușit să confiște pârghiile de exercitare democratică a puterii în principalele instituții ale statului de drept: Legislativ, Executiv și Judecătoresc. Nu contest necesitatea luptei împotriva corupției! Dar este de datoria mea să atrag atenția când instituțiile statului devin abuzive și folosesc metode proprii Securității lui Ceaușescu. O să încerc să vă explic rapid despre ce este vorba!

„Câmpul tactic” din Justiţie

În primele zile ale primului mandat al fostului președinte al României Traian Băsescu, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, a emis Hotărârea nr. 17/28.02.2005, rămasă secretă și în prezent, prin care corupția a fost trecută în categoria amenințărilor la adresa securității și inclusă în structura Strategiei de securitate natională. În baza acestei Hotărâri a CSAT și a Legii 51/1991, privind securitatea națională a României, lege care nu conține nicio mențiune explicită cu privire la coruptie ca având legatură cu siguranța natională, între Serviciul Român de Informații și Parchetul de pe langă Înalta Curte de Casație si Justiție s-au încheiat Protocoale și Planuri de Colaborare. Un Protocol care, o spunea în 2013 însuși SRI-ul, în propriul raport înaintat Parlamentului, însemna implicarea ofițerilor de informații în procedurile penale, elaborarea rechizitoriilor și supravegherea modului în care se finalizează un dosar în instanță. Exact ca și Securitatea lui Ceaușescu!

Prin constituirea „echipelor mixte”, ofițerul de informații a fost introdus în activitatea judiciară. Echipa procuror-polițist, constituită legal, potrivit Codului de Procedură Penală, a fost ilegal extinsă. A devenit o echipă compusă din ofițer de informații, procuror și polițist.

Cercetare abuzivă şi represiune nedreaptă

Astfel, Codul de Procedură Penală, o lege organică, a fost modificat de o Hotărâre a CSAT, de Protocoalele și Planurile de Colaborare, toate secrete. Total împotriva drepturilor omului! CSAT, SRI și ÎCCJ, prin modificarea procedurii penale, au legiferat astfel, în condițiile în care, potrivit Constituției, unica autoritate legiuitoare a ţării este Parlamentul.

Nu am vorbit decât despre cadrul ilegal în care mii de dosare au fost alcătuite și trimise instanțelor, nu și despre conținutul lor, de cele mai multe ori unul clădit pe denunțuri smulse cu forța sau falsificarea probelor. În aceste cazuri, scopurile de „poliție politică” s-au atins prin metode infracționale, numite în Codul Penal „Cercetare abuzivă”, „Supunere la rele tratamente”, „Tortura” și „Represiune nedreaptă”. Cândva, cei vinovați vor plăti pentru aceste abuzuri!”, a declarat jurnalistul.

FOTO: Mirel Curea, Liviu Pleșoianu si Răzvan Savaliuc

O întrebare încuietoare de la Pleșoianu

Deputatul PSD Liviu Pleșoianu (foto-centru) a întrebat-o pe șefa DNA, Laura Codruța Kovesi, dacă s-a aflat în noaptea alegerilor din 2009, în sufrageria lui Gabriel Oprea. Pleșoianu a profitat de prezența sa la dezbaterea organizată de Parlamentul European, pe tema anticorupției, pentru a-i adresa șefei DNA întrebarea care a tot fost ocolită în interviurile de până acum. „Ca procuror general al României în 2009, ce ați căutat, ce ați făcut în seara alegerilor prezidențiale acasă la un om politic, alături de alți oameni politici și alături de șefii SRI? Și, de asemenea, de ce în 2014 ați mințit poporul român când ați spus că dumneavoastră niciodată nu v-ați întâlnit cu un politician în timpul liber?”, a întrebat deputatul Liviu Pleșoianu. Răspunsul Laurei Codruța Kovesi a fost unul sec: „În România, procurorii sunt independenți și în tot ceea ce am făcut am respectat legea și codul deontologic”.