Alegerile din Germania au intrat în ultima lună de campanie, înainte de scrutinul pentru următorul Bundestag, în 24 septembrie, în care Angela Merkel își apără funcția împotriva lui Martin Schultz pentru al patrulea mandat.

Sondajele de opinie arată, în acest moment, că Uniunea Creștin-Democrată (CDU) și partidul-frate, Uniunea Creștin-Socială (CSU) vor fi cele mai importante partide după alegeri, dar nu vor avea majoritate.

Este un lucru obișnuit în Germania, așa că Parlamentul care va rezulta este decis, în parte, de modul în care se vor prezenta formațiunile mai mici și ce coaliție se va forma.

În prezent, procentajele arată așa: CDU/CSU: 38.4%, SPD: 24%, Die Linke: 9.2%, AfD: 8.5%, FDP: 8.2%, Grünen: 7.3%.

Fiecare alegător va avea două voturi în alegerile pentru Bundestag, pentru alocarea a 598 de mandate. Jumătate dintre acestea sunt pentru alegerea unui parlamentar local pentru fiecare circumscripție, prin metoda candidatul cu cele mai multe voturi câștigă. Celelalte 299 de mandate sunt pe liste de partid, alocate aproape proporțional cu cota de vot a partidului în fiecare dintre cele 16 landuri germane.

Pentru a fi inclus în procesul de alocare a mandatelor, un partid trebuie să obțină 5% din votul la nivel național.

A doua rundă de alocare a voturilor presupune că numărul total al parlamentarilor poate fi mai mare, politicienii aleși pe locuri „suplimentare” pentru a contrabalansa voturile la nivel de circumscripție cu cele de la nivel statal.

Actualul Parlament a avut 32 de locuri „suplimentare”, ceea ce a făcut ca numărul total al parlamentarilor să ajungă la 631, scrie The Telegraph. În acest fel, alegătorii își pot manifesta interesele locale prin intermediul reprezentrantului ales, dar și la nivel național față de partidul pe care îl consideră mai puternic în Bundestag.

Potrivit predicțiilor, CDU, partidul lui Merkel, are toate șansele să câștige cele mai multe locuri în Bundestag, pentru a patra oară consecutiv. SPD; condus de fostul președinte al Parlamentului European Martin Schulz, este creditat cu locul al doilea - obținând circa un sfert dintre voturi.

AfD, Alternativa pentru Germania, extrema dreaptă, s-a bucurat de o creștere ușoară în sondaje, în 2016, dar de atunci a scăzut din cauza luptelor interne din partid și a lipsei de popularitate.

CDU va trebui să găsească un partener de coaliție, SPD fiind unul dintre partidele mai mici care ar putea participa la formarea guvernului.

Ce politici susțin partidele:

1. Creștini-democrați: grupul de centru-dreapta susțione reducerea șomajului, tăieri de taxe, creșterea investițiilor publice

2. Social-democrații, de centru-stânga, este, tradițional, un partid al clasei muncitoare, care dorește investiții în educație și infrastructură, finanțate din taxe mai mari pentru bogați.

3. Stânga (Linke): condus de Sahra Wagenknecht, se trag din comuniștii est-germani. Face campanie pentru creșterea salariului minim pe țară, respinge misiunile militare externe și cere dizolvarea NATO.

4. Verzii (Grune): condus de Katrin Göring-Eckardt și Cem Özdemir: se bazează pe electoratul educat, urban, se concentrează pe probleme de mediu, taxe și politici sociale.

5. Partidul Liber Democrat (FDP): consud de Christian Lindner, a fost partidul junior al coaliției, în al doilea mandat al lui Merkel; nu a obținut 5% din voturi în 2013; susține reduceri de taxe și rămânerea pe piețe financiare, în special în UE

6. Alternativa pentru Germania (AfD): un partid de drepata, populist, condus de Alice Weidel și Alexander Gauland; anti-UE, anti-imigrație, are viziuni care au atras alegători din toate partidele, în special din cei cu venituri mici.