Nadia Murad Basee, activistă pentru drepturile omului, fostă sclavă sexuală a jihadiștilor ISIS a vizitat săptămână trecută Israelul unde a împărtășit drama ei tuturor celor prezenți la Yad Vashem(Memorialul Victimelor Holocaustului al Statului Israel).

 În august 2014, Murad a fost capturat de ISIS în satul său din Kocho, Irak și vândută drept sclavă sexuală jihadiștilor ISIS și a fost supusă la atrocități inexplicabile. Astăzi, ea este una dintre cei 5200 de Yazidi răpiți și abuzați de către statul Islamic din Irak, a căror viața a fost distrusă fiind extremiștii i-au văzut drept necredincioși.  Acum, trei ani visele Nadiei Murad de a deveni professor s-au năruit într-o clipă când ISIS i-a ucis familia și –au violat luni de zile. Astăzi, este una dintre cei 1000 de Yazidis care au fost acceptați într-un program special de azil de către statul german.

Visele ei de a fi profesor au fost distruse într-o clipă acum trei ani, când ISIS a rupt orașul ei, a ucis șase frați și a ținut-o captivă de luni de zile. Captorul ei nu a blocat o ușă era poarta ei spre libertate, când ea a scăpat, și-a găsit drumul într-o tabără de refugiați și acum este una dintre mai mult de o mie de Yazidis care au fost acceptați într-un program de azil pentru refugiați din Germania.

Ea a fost numită anul trecut Ambasador al Bunăvoinței de către Organizația Națiunilor Unite iar în calitate de avocat al poporului său  explică lumii că infracțiunile comise împotriva lor nu trebuie să rămână nepedepsite.

Cu ajutorul unor organizații precum IsraAID, pe care ea le numește ”mai funcțională decât multe guverne”, și Yazda, un ONG  non-profit format pentru a ajuta victimele genocidului, a reușit să-și povestească povestea la o audiență globală.

Paralelele dintre experiența Yazidi și cea evreiască din Europa de  acum 70 de ani, sunt izbitoare, notează Jerusalempost.

”Noi credem că cazul nostru este relevant pentru ceea ce au trecut evreii  prin Holocaust. Acesta este chestia prin care și noi trecem” a declarat Murad, la sfârșitul săptămânii trecute, la Tel Aviv. ”Noi credem că vor înțelege cazul nostru mai mult decât oricine altcineva ... Am fost în multe țări, ne-am întâlnit cu guvernele pentru ajutor pentru comunitățile Yazidi ... Întotdeauna am vrut să vin aici în Israel, o mulțime de victime au vrut să vină și să ceară ajutor din partea guvernului și a poporului Israel. Cu ajutorul organizațiilor pentru drepturilor omului menționate mai sus, precum și a membrului Knessetului, Ksenia Svetlova, care găzduiește luni o conferință la Knesset în memoria genocidului”, a declarat Nadia Murad.

În multe privințe, rezistența evreiască după Holocaust a servit ca un far de speranță pentru oamenii ale căror vieți s-au rupt de la acțiunea ISIS  de acum trei ani, susține Murad. În august 2014, câteva sute de mii de Yazidis au fugit din orașele și satele din nordul Irakului, mulți ajungând să locuiască în taberele persoanelor strămutate în regiunea Kurdistan. Mii de oameni au fost uciși de ISIS și au fost îngropați în patruzeci de morminte în masă, în scene asemănătoare cu cele ale Holocaustului din anii 1941-1942, în timp ce grupările morții Einsatzgruppen din Germania au sacrificat evreii în Uniunea Sovietică.

Murad, la fel ca mulți din comunitatea ei, dorește să învețe din Israel pentru a vedea cum evreiiau reușit să se construiască din nou după o astfel de acțiune  devastatoare.

”Înainte de acest genocid, am avut puține informații despre comunitatea evreiască, pentru că nu avem mulți evrei în Irak. Am avut cunoștințe  zero despre comunitate până când am început această campanie și am văzut că comunitățile evreiești ne sprijină. De exemplu, ea reamintește o întâlnire transformatoare cu bunica lui Nikki Marczak, director adjunct al Inițiativei lui Nadia, care a supraviețuit Holocaustului”, a adăugat Nadia Murad.

La rândul său, Yotam Polizer, co-șef executiv al IsraAID, este de acord cu această evaluare. El a reamintit că lucrează în lagărele de refugiați grecești unde Yazidis ar veni de multe ori la el și va spune că prima țară în care doresc să meargă este Israelul. Polizer presupune că au fost interesați de Israel din cauza dorinței de sprijin financiar. S-a dovedit greșit căci i-au spus fără echivoc: ”Nu vrem bani, noi vrem sprijinul vostru”.