Proiectul bugetului de stat pe 2017 a fost adoptat ieri de plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului, după discuţii aprinse pe seama pilonilor pe care e construit

În deschiderea şedinţei plenului, prim-ministrul Sorin Grindeanu a dat asigurări că bugetul pentru 2017 se va încadra în ţinta de deficit de sub 3% din PIB, pragul impus de Comisia Europeană. „Bugetul anual este, cu siguranţă, un moment important pentru România, pentru Guvern şi pentru Parlament, deoarece sunt prioritizate toate proiectele şi toate programele publice pe termen scurt şi mediu”, a afirmat premierul. Potrivit acestuia, bugetul pentru anul 2017 este configurat pe o creştere economică de 5,2%, iar deficitul bugetar cash este estimat la 2,96% din PIB.

Astfel, veniturile bugetare proiectate sunt estimate la 254,7 miliarde de lei, respectiv 31,3% din PIB. „Veniturile din economia internă reprezintă 232,5 miliarde de lei, iar sumele de la UE şi alţi donatori sunt estimate la 22,3 miliarde lei”, a precizat Grindeanu.

Câţi bani sunt pentru cheltuieli

Cheltuielile bugetare sunt estimate la 278,8 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 34,2% din PIB. Suma alocată învestițiilor în bugetul pentru 2017 este de 39,4 miliarde lei (4,84% din PIB), cu 10 miliarde lei mai mult decât anul trecut. Pe de altă parte, Guvernul a aprobat credite de angajament uriaşe principalelor ministere. Potrivit calculelor EVZ bazate pe cifrele comunicate de Executiv, acestea totalizează circa 50,7 miliarde de lei, bani care pot fi angajaţi drept cheltuieli de către ordonatorii de credite, dar care vor fi decontaţi în anii următori, când vor avea impact pe deficit. Cele mai multe credite de angajament sunt aprobate Ministerului Dezvoltării, respectiv 30 miliarde lei. La Ministerul Agriculturii sunt alte 10 miliarde lei, la Transporturi – 4,9 miliarde lei, iar la Sănătate – 3,9 miliarde lei.

PNL a votat împotrivă

Senatorul PNL Florin Cîţu a precizat că parlamentarii liberali au votat împotriva bugetului pe anul 2017. „Este un buget care încalcă legea responsabilităţii fiscale, aşa cum spune Consiliul Fiscal, nu susţine economia de piaţă, este un buget pentru consum, este un buget care nu mai are bani pentru investiţii, investiţiile sunt finanţate din promisiuni din fonduri europene sau din credite de angajament”, a spus Cîţu, citat de Agerpres.

Temerile oamenilor de afaceri

Maximilien Lambertson, analist la The Economist Intelligence Unit, crede că România ar putea înregistra în 2017 o încetinire a creşterii economice la 3,6%. În plus, el estimează că deficitul va depăşi pragul admis, „pe fondul creşterii cheltuielilor, scăderii veniturilor şi încetinirii creşterii economice sub previziunile guvernamentale”, transmite Ageprpres.

Oamenii de afaceri organizaţi sub umbrela AmCham România spun că ţinta ambiţioasă de creştere a veniturilor bugetare anticipate trebuie bazată pe creşterea gradului de colectare şi nu pe intervenţii la nivelul politicilor fiscale. În plus, organizaţia consideră „deosebit de importantă respectarea angajamentului pentru alocarea de 39,4 miliarde lei pentru investiţii, care, în condiţiile unei prioritizări şi direcţionări strategice, vor avea un aport major în recuperarea decalajelor pe care România încă le înregistrează în domenii cheie, precum educaţie, sănătate, infrastructură sau cercetare şi dezvoltare”.

Avertismentul lui Isărescu

Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, a declarat ieri că bugetul de stat pe anul 2017 este ambiţios pe partea de venituri, iar pe partea de cheltuieli este optimist, având în vedere cum s-au efectuat acestea în anii precedenţi. În ceea ce priveşte protestele din ultimele zile, guvernatorul BNR a atras atenţia asupra faptului că instabilitatea şi tensiunile politice nu ajută la stabilitatea monetară şi financiară. „După câte vedeţi, economia îşi vede de treabă, dar nu trebuie să o punem la încercare!”, a avertizat Mugur Isărescu.