Un studiu realizat de cercetătorii britanici de la Universitatea Exeter arată că în prezența unui antibiotic administrat în doză mare, în doar patru zile, coloniile de Escherichia coli își triplează volumul, iar efectele lor nocive în organism se pot agrava rapid

Trei la sută din români iau zilnic antibiotice, iar România consumă anual cu 70% mai multe astfel de medicamente decât media europeană. Acesta ar putea fi motivul pentru care infecții banale, cu bacterii care există latent în corpul uman, devin mortale. Consum necontrolat sau administrarea greșită de antbiotice ar putea sta la baza Epidemiei de E.coli de anul trecut.

În februarie și martie 2016, infectați cu o tulpină virulentă de E.coli, 3 copii au murit după ce au făcut sindrom hemolitic uremic, și alți peste 150 au ajuns în spitalele din Argeș și București. Nu s-a aflat nici până acum de la ce s-au îmbolnăvit, deși s-au făcut sute de analize pe alimente și apă. Ei, bine, un studiu realizat de cercetătorii britanici de la Universitatea Exeter ar putea face lumină în acest caz, la un an distanță. Cercetarea lor arată că bacteriile E.coli se înmulțesc extraordinar de repede în timp scurt, atunci când sunt tratate cu antibioticul greșit!

Se transformă într-o superbacterie

Într-un număr „îngrijorător de mare” de teste, cercetătorii britanici au constatat că bacteria E.coli - care poate provoca intoxicații alimentare, cu dureri abdominale severe, diaree și, în faza gravă, sindrom hemolitic uremic (SHU) – își crește rezistența cu fiecare doză de antibiotic carei este administrată, transformându- se într-o superbacterie rezistentă la tratament. Mai mult, nici după ce se renunță la medicament, ea nuși încetinește creșterea rapidă și nu-și pierde rezistența, notează DailyMail.

„Bacteria are o capacitate remarcabilă de a-și rearanja propriul ADN, astfel încât să facă antibioticele să nu mai aibă efect, în doar câteva zile”, a explicat profesorul Robert Beardmore, coordonatorul studiului, pentru Daily Mail.

Se adaptează mediului ca să se poată înmulți

În cadrul studiului, pe mai multe culturi au fost aplicate 8 runde de antibiotic doxycycline, în decursul a patru zile. S-a constatat că, pe lângă faptul că devin mai rezistente și că se înmulțesc rapid, bacteriile sunt și adaptabile, pentru că ajung să se dezvolte într-un alt mediu decât cel tradițional.

„În mod normal, autodistrugerea ajută bacteria să colonizeze o suprafață prin producerea unui biofilm. (...) Dar studiul nostru a fost făcut într-un mediu lichid, asemănător fluxului sangvin, deci E.coli poate renunța la modul de înmulțire prin biofilm, ca să-și mărească producția celulară”, a explicat dr. Carlos Reding. Dr. Mark Hewlett a adăugat că studiul demonstrează și că din aceste motive „este important să folosești tipul corect de antibiotic, ca să nu se producă astfel de mutații în organismul pacienților”.

Prof. dr. A. Rafila: „Un organism rezistent la antibiotice poate îmbolnăvi și altele”

„Bacteriile devin rezistente la antibiotice dacă intra în contact cu acestea” atrage atenția prof.dr. Alexandru Rafila. El spune că bacteriile din jurul nostru dar și cele pe care le avem în intestine, își pot transmite între ele tot felul de „informații”, inclusiv rezistența la antibiotice.

„Din această cauză, dacă ne tratăm cu antibioticul necorespunzător, spre exemplu atuci când avem o infecție virală care nu răspunde la antibiotic sau dacă ne tratăm cu cantități necorespunzătoare – adică prea puțin, în rândul bacteriilor se selectează o populația rezistentă, care poate transmite și altora această informație”. În flora intestinală avem o cantitate mare de bacterii, care au rolul lor benefic pentru organism, subliniază Dr. Rafila, „or, dacă distrugen acest echilibru, pe lângă dezechilibrul creat, iau naștere și bacteriile rezistente de care vorbim. Un organism colonizat cu acestea, dacă ajunge într-un spital, să spunem, poate infecta foarte ușor un alt pacient cu imunitate scăzută”.