Un tânăr ploieștean, speranță a noii generații, a impresionat cele mai prestigioase universități din Europa, pe care însă le-a refuzat și a ales să-și mute viața pentru o perioadă în Beijing, acolo unde studiază științele politice, pe banii chinezilor.

Adrian Băzăvan are 26 de ani, este din Ploiești și spune că a fost atras de domeniul științelor politice, cu mult înainte de a decide ce facultate să urmeze. „În liceu am fost vicepreședinte al Consiliului Național al Elevilor, având onoarea și responsabilitatea de a-mi reprezenta colegii în dezbaterile despre politici de tineret până la cel mai înalt nivel european. Astfel că mi-am descoperit pasiunea pentru științe politice luptând pentru drepturile elevilor și ale studenților”.

Adrian a urmat apoi facultatea de Șțiințe Politice din cadrul SNSPA București, pe care nu doar că a terminat-o cu brio, dar i-a plăcut atât de tare încât a fost chiar șef de promoție și s-a hotărât să nu se oprească aici cu studiul. Setea de cunoaștere a tânărului ploieștean l-a făcut să se uite, nu doar spre alt oraș sau altă țară, ci spre alt continent, un alt sistem, o altă cultură, cea asiatică.

„Am plecat în China pentru un exercițiu de gimnastică a minții, să mă pun în locul „celorlalți” și să încerc să înțeleg. Având în vedere ascensiunea economică a Asiei și mai ales a Chinei, cred că ne trebuie și mai mulți specialiști care să se dedice acestei zone. Anii de licență la SNSPA au fost o introducere în științe politice, relații internaționale și economie, cele care așază regulile funcționării interacțiunilor umane. Lumea științelor sociale este vastă și controversată, existând tot atâtea opinii diferite câte voci se exprimă. Totuși, oamenii tind să își uniformizeze opiniile cu cei din jur. Așa se face că societatea românească, membră a comunității europene, cu o tradiție liberală și creștină, împărtășește un set anume de valori, în timp ce o societate asiatică, cu o tradiție confucianistă și comunistă, împărtășește un cu totul altul”, spune tânărul.

 

A plecat în Asia pentru a studia

Înainte de a lua decizia, primise mai multe oferte de studiu din partea unor universități internaționale de prestigiu, cum ar fi London School of Economics și Sciences Po din Paris, ambele oferindu-i posibilitatea unui master în studii asiatice. Însă a ales Yenching Academy al Peking University, un program la fel de prestigios, dar care se află chiar „la locul faptei”.

„Pentru a înțelege o cultură și o țară nu mi-ar fi fost suficient să mă retrag într-un cerc academic prestigios și să dezbat lucrări științifice. Am vrut să mă integrez cât mai profund în viața reală de acolo, să mă îmbogățesc cu oameni, gusturi și experiențe. Dacă totuși discutăm despre calitatea academică, China investește enorm în cercetare și în atragerea de talente, pentru a prinde din urmă marile universități din occident. Deja unele universități chinezești se integrează pe drept în elita globală, iar Peking University este vârful de lance”, ne-a explicat Adrian.

A învățat limba chineză și s-a integrat imediat

„Am învățat limba, dedicându-i timp și pasiune. Este singura rețetă. Pentru că vorbesc mandarină, sunt sociabil și curios, dar și pentru că oamenii sunt cu adevărat primitori, m-am integrat destul de ușor. Din păcate, chinezii nu cunosc foarte multe despre România. Cei de vârsta a doua au văzut poate un film românesc și cunosc performanțele la gimnastică. Ne rămâne mult loc de mai bine în promovarea imaginii și produselor noastre moderne”, spune studentul.

Cum arată viața de student în China

China se diferențiază de România în multe aspecte, iar educația ar putea fi chiar printre cele mai evidente. De exemplu, spre deosebire de studenții noștri, care stau în gazdă, cu părinții sau la cămin, chinezii au campusuri speciale. „La fel ca în SUA, universitățile chinezești sunt mini-orașe, în care studenții locuiesc permanent și au tot ce le este necesar.

De fapt, tinerii locuiesc în campus încă din școala generală și liceu, chiar dacă instituția se află în localitatea de domiciliu. Așadar, sunt obișnuiți de mici să fie independenți de părinți și să respecte un program riguros de studiu, uneori prea riguros. La universitate contează mult studiul individual, așa că bibliotecile sunt pline de dimineața devreme până târziu în noapte. Numărul de lecturi al fiecărui student este impresionant. Costul este că le rămâne mai puțin timp pentru discuții cu profesorul sau pentru practică în afara facultății. O altă diferență este componenta importantă acordată educației politice, civice și muncii în folosul comunității. Voluntariat fac și profesorii, nefiind rare cursurile suplimentare de sâmbătă sau chiar duminică seara”, povestește tânărul.

Concomitent, Adrian Băzăvan este și doctorand în economie al Universității ASE București, în coordonarea Prof. Univ. Dr. Cătălin Huidumac.

„Studiez procesele și politicile din domeniul inovației tehnologice și industriale. Personal, nu împărtășesc visul unei Românii - grânar al Europei și nici al reindustrializării cu uzine-mamut de prelucrare a materiilor prime în produse de valoare adăugată mică. Dacă aplicăm politicile corecte și negociem în exterior având în minte interesul național, România are capitalul uman și intelectual pentru a deveni o economie inovativă, bazată pe produse, servicii și investiții de valoare-adăugată ridicată. China a ars etapele și a reușit în timp record să se transforme dintr-o economie agrară într-una puternic industrializată și, mai nou, într-o forță creatoare de înaltă tehnologie. În acest proces, China întreagă și guvernele ei locale au experimentat o varietate uimitoare de politici economice, deseori bucurându-se de succes și deseori eșuând, așa că oferă cercetătorului un bazin de idei aproape inepuizabil”, a conchis Adrian.