Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor anunța, în urmă cu mai puțin de o lună, că mai multe hipermarketuri din țară precum și producători au fost sancționați și cantități impresionante de pește, din import, impropriu consumului au fost retrase de la vânzare. Uriașa acțiune organizată de autoritățile române în colaborare cu Eurojust, cu sute de percheziții și zeci de persoane, din România și alte țări din Europa, implicate într-o rețea organizată care importa pește “otrăvit” comercializat apoi în țară, par să vină în completarea acțiunilor ANPC. Șeful Corpului de Control al ANPC, Horia Constantinecu, a explicat pentru EVZ, că sub coordonarea președintelui autorității, controalele vor continua. Acțiunea la nivel național vizează importatorii de pește, procesatorii și distribuitorii, pentru a se verifica, atât modalitatea de transport cât și depozitarea, dar mai ales procesarea și reetichetarea acestuia.

Domnule Horia Constantinescu, la jumătatea lunii aprilie ați efectuat ample acțiuni de control în țară pe linia comercializării peștelui. Spuneați că ce ați descoperit atunci prezintă un potențial pericol pentru sănătatea umană.

 

Horia Constantinescu Am continuat acțiunile de control. Și pe litoral, la marii retaileri, și la București, împreună cu directorul Paul Anghel, sub coordonarea președintelui ANPC, Marius Pîrvu. Noi suntem în continuare în acțiuni de control, este o acțiuni mult mai amplă care constata că a fost paralelă cu cea care au desfășurat-o și procurorii. Dar până la urmă are aceeași destinație. Comerțul cu pește în România este pus sub mai multe semne de întrebare. Concluzii preliminară-95% din peștele prezent în magazine provine din  import. Mai mult decât atât, peste 80% din acesta are stabilite niște termene de durabilitate, limite de consum, peste puterea de imaginație a unui om care a mâncat vreodată pește. Pleacă de la 7 zile, care ar fi cât de cât rezonabil, până la 21 de zile, care în opinia mea e imposibil. Nu putem vorbi de pește proaspăt. Aici ne confruntăm cu mai multe regulamente europene, unul dintre ele spunându-ne să respectăm eticheta de pe ambalaj, că sigur și-a asumat-o producătorul. Dar, în opinia mea, producătorul peștelui este Dumnezeu. Faptul că cineva ia un pește și îl pune într-o cutie nu înseamnă că  a produs. Este o materie primă extrem de perisabilă, peștele trebuie evaluat continuu, organoleptic. Așa că, a studia eticheta e cel puțin pueril. Sau infantil. E adevărat că vorbim de condiții speciale de transport pentru a fi aduse din Spania sau sau Italia, dar noi nu le-am găsit pe acelea respectate nicăieri.Celer două acțiuni, a noastră în continuare  în desfășurare, și a celor de la procuratuiră, vizează același lucru, comerțul cu pește, dar sunt cel puțin complementare.

 

Procurorii susțin că și la această oră ar mai exista în magazinele marilor retaileri pește improriu consumului, care conține substanțe periculoase pentru sănătatea umană. Dar ANSVSA nu ar trebui să efectueze controale înaintea ANPC?

 

Am văzut că procurorii vorbesc despre pește pescuit în ape din zone industriale în care pescuitul este interzis. Eu nu vreau să mă numesc vizionar, dar una din luptele puternice pe care am dus-o cu reprezentanții comercianților a fost o solicitare pe care ei au considerat-o abuzivă, să ne pună la dispoziție date, care sunt însă facultative. Eu am cerut să ni se arate de unde provine peștele exact și modalitatea în care s-a stabilit data limită de consum. Până în acest moment niciunul dintre ei nu a fost în stare să le prezinte. Niciunul dintre importatori nu  le-a pus la dispoziția comercianților români, cu toate că noi le-am solicitat. Ceea ce, acum, văzând gravitatea celor constatate de procurori, mă face să îmi dau seama că ceva, pe undeva, am atins în povestea asta. Iar cu ANSVSA am vorbit prin corespondență, în toată perioada acțiunii noastre, dar în opinia lor, până la proba contrarie, nu este obligatoriu. Adică până este depistat sau nu există informații temeinice cu privire la derapaje de la norme, nu trebuie să intervină. Și într-adevăr, importul de pește este masiv în România. Există huburi mari care aduc pește și îl redistribuie din platformele lor, dar există și un import direct făcut în platformele retailerurilor. Sunt multe camioane care intră zilnic în țară.

Deci e posibil să mai existe în magazine. Veți continua controalele?

Pentru mine a devenit strigător la cer, cum a devenit crapul italienesc și păstrăvul italienesc, mai ieftin și mai ușor de comercializat în România decât cel autohton. Adică, dacă adaug transport, depozitare, frig, care înseamnă consum energetic, este clar că peștele acela ar trebui să fie mai scump decât cel pescuit la noi. Alta e să îl cari de la 3000 de kilometri, alta de la 2 kilometru, alta e să îl ții 21 de zile la frig, sau alta e să îl ții 72 de ore. Deci brusc, costurile ar trebui să fie mai mari și culmea, peștele e mai ieftin. Asta ridică clar semne de întrebare. Și da, vom continua controalele, fără discuție. S-au stabilit mai multe întâlniri în ultimele două săptămâni cu reprezentanții hipermarketurilor, supermarketurilor în care am solicitat documente. Nu e o poveste simplă. Noi încercăm să vedem care este anvergura derapajului și de unde provine. Mă bucur că există și o anchetă în acest sens. Și voi profita de ea. Poate o parte din societățile depistate de noi, fac parte din cele depistate de dânșii. Și atunci, schimbul de informații ne va ajuta.