Cel puțin 8,4 milioane de români sunt susținători ai partidelor politice sau candidaților independenți la alegerile pentru Parlamentul European. Asta, în condițiile în care, de regulă, cel mult 7 milioane de cetățeni votează. Asta poate însemna că reprezentanții partidelor ar fi falsificat semnături, lucru greu de dovedit pentru că ar fi peste puterea celor opt oameni din Biroul Electoral Central să verifice 8,4 milioane de semnături. Deoarece un om poate semna doar pentru un partid sau candidat independent, cei care au semnat pentru mai mulți ar putea fi acuzați de fals în acte publice.

Legea electorală permite înființarea unui partid format din trei membri, dar cere, la alegeri, liste de 200 de mii de semnături pentru partide și 100 de mii pentru independenți.

Semnături sau bani

Strângerea de semnături este o formă de campanie electorală. Până în 2012 a fost valabilă legea potrivit căreia se puteau depune liste sau garanții materiale. În cazul în care nu se atingea pragul propus, nu se mai returnau banii.

Avocatul Gheorghe Piperea spune că a făcut calcule din care reiese inutilitatea birocrației, dar și posibila fraudă.

Din datele oficiale ale BEC rezultă că s-au înscris la alegerile europarlamentare din 26 mai un numar total de 23 de partide/alianțe și 7 independenți. În mod concret, următoarele partide/alianțe au depus:

PNL - 1,4 milioane de semnături, PSD - cca 1,4 milioane de semnături, USR-Plus - 500 de mii de semnături, ALDE - 400 de mii de semnături și PMP - 400 de mii de semnături.

Alte 18 partide/alianțe au depus, să presupunem, minimul prevăzut de lege, adică 200 mii de semnături de fiecare, de unde un minim cumulat de 3,6 mil semnături. Cei 7 independenți au depus împreună cel puțin 700 de mii de semnături.

 

Se deschide sesiunea de contestații

„Din cifrele de mai sus rezultă un total de 8,4 milioane de semnături de susținere. Dacă la alegeri vin doar 6-7 milioane de votanți (așa cum estimează, mult exagerat în sus, orice institut de sondare a opiniei publice), înseamnă că fie unii au falsificat masiv semnături, fie toți practică acest sport”, susține Piperea. Acesta a adăugat că teoria lui a fost verificată cu ocazia unor alegeri prezidențiale, și va fi susținută și acum de faptul că vor fi partide, alianțe și independenți care vor lua scoruri penibile, sub nivelul la care i-ar „îndreptăți” lista de semnături. „De aici concluzia că legislația în domeniu nu e doar ipocrită, ci și un merituos obiect al disprețului politicienilor sau al învârtiților electorali”, a precizat avocatul. Piperea va face contestații în cazul unor candidați și atunci verificarea semnăturilor este obligatorie. „Am niste cocalari în vizor. O sa încerc să îi opresc (în justitie) să ne reprezinte fără cinste la Strasbourg și Bruxelles. Am mai făcut asta la alegerile locale din 2016. Cu succes”, susține Piperea.

 

Maxim 3 ani de închisoare

Președintele Klaus Iohannis a contestat Legea și a cerut ca o persoană să poată susține mai multe partide/candidați, dar actul normativ a fost trimis la reexaminare în Parlament.

 Conform art.18 din Legea nr.33/2007 care este în vigoare, un alegător nu poate susține decât o singură candidatură. Orice altă semnatură de susținere este nulă și constituie un fals în acte publice. Este pedepsit atât cel care a semnat, dar și cel care a colectat semnăturile. Folosirea unui înscris oficial ori sub semnătură privată, cunoscând că este fals, în vederea producerii unei consecinţe juridice, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă, când înscrisul este oficial, şi cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă, când înscrisul este sub semnătură privată.