Visul lui Daea se îndeplinește: Magazine românești pentru producătorii autohtoni

Visul lui Daea se îndeplinește: Magazine românești pentru producătorii autohtoni

Ministrul Agriculturii, Petre Daea, și-a propus, în urmă cu câțiva ani, să revoluționeze comerțul agro-alimentar și să încurajeze producătorii români.

Cu ei, dar și cu comercianții autohtoni, a avut zeci de întâlniri în încercarea de a găsi o soluție pentru ca produsele alimentare originale, necontrafăcute, să ajungă direct de la sursă, fără intermediari, la consumatori. Pe de altă parte, ministrul a insistat și pe contracararea concurenței neloiale pe care o fac multinaționalele. Într-un final, Ministerul Agriculturii a reușit să înfi ințeze Casa Română de Comerț Agroalimentar „Unirea”.

 

Înființarea Casei Române de Comerț Agroalimentar „Unirea” a fost aprobată într-un cadru festiv, în ședința de Guvern de la Alba Iulia, în contextul aniversării centenare a Marii Uniri a României. Ministrul, la toate întâlnirile cu producătorii, propăvăduia acel lanț integrat, „de la furcă la furculiță”, pe care îl dorea pentru produsele autohtone. „Casa Română de Comerț Agroalimentar „Unirea” este o societate comercială de interes național, menită să contribuie pro-activ la implementarea politicii agricole naționale, prin valorificarea integrată și integrală a potențialului agricol de care dispune România, respectând direcțiile strategice ale Politicii Agricole Comune a Uniunii Europene și prevederile Programului de Guvernare. Astfel, se creează un mecanism național care va asigura achiziția, sortarea, procesarea primară, standardizarea și distribuția către rețele comerciale interne sau de export”, a declarat la acel moment ministrul Petre Daea.

 

Drumul de la furcă la furculiță

 

Casa de Comerț se are în vedere trei componente de dezvoltare:

 

● O rețea națională, în profil teritorial de clustere agricole, care va integra la nivelul uneia sau mai multor localități, resursele locale de producție agricolă și servicii specifice având în structură cel puțin un centru de colectare/distribuție a produselor. Funcția de bază a clusterului local este de a asigura inputuri de calitate fermierilor (material semincer, răsaduri, rase animaliere, produse agrochimice, serviciul de mecanizare, resurse umane și financiare etc.), dar și de a asigura achiziționarea pe loc și la prețul corect al pieței toate produsele agricole rezultate;

 

● O rețea de centre regionale de însilozare, depozitare și procesare industrială. Funcția de bază a unui asemenea centru este de asigura sortarea, ambalarea și depozitarea în condiții corespunzătoare a produselor agricole constituind în cantități, sortimente și la calitatea necesare promovării lor ritmice în rețelele comerciale interne, dar și contingentarea pentru operațiuni importante de export. În aceste centre se va urmări atât aprovizionarea pieței cu produse proaspete de calitate, dar și creșterea valorii adăugate a produselor prin procesare industrială, conservare etc.

 

● O rețea națională de magazine dezvoltată în special în centrele de mare consum, capabilă să asigure piața internă cu produse agro-alimentare proaspete și procesate de origine autohtonă care să contribuie, între altele, și la echilibrarea balanței comerciale sectoriale.

 

Controlul trasabilității și al fiscalității

 

În afară de integrarea intensă în toate procesele a rezultatelor cercetării, inovării și bunelor practici inclusiv valorificarea bogatei tradiții românești în acest domeniu, prin Casa de Comerț se vor atrage în circuitul economic reglementat și fiscalizat fermierii și vor fi stimulate asocierile. De asemenea, în condițiile în care piața abundă de produse alimentare contrafăcute, se va urmări trasabilitatea produselor și se va face un control al calității acestora. Dacă lucrurile vor merge bine, ambiția ministrului este ca fermierii români să intre și pe piețele externe. Potrivit unor calcule preliminare, investiția este de 100 de milioane de euro, însă piața agro-alimentară din România este estimată la 20 de miliarde de euro. La ora actuală, cea mai mare pondere a pieței este deținută de multinaționale.

 

Producători recunoscuți

 

În momentul de față, există 42 de grupuri de producători recunoscuți de Ministerul Agriculturii, care reprezintă toate sectoarele alimentare cu care se discută. Nu sunt evitați nici marii retaileri și se caută o formă de colaborare și cu aceștia. „Au loc întâlniri cu producătorii și marii retaileri, stabilindu-se lista produselor și bunurilor agricole ce vor face obiectul comercializării, precum și tipul de cooperare cu marii retaileri, urmând ca întrun anumit termen să fie deschise magazine proprii sau în asociere cu alți retaileri. În privința produselor, acestea vor fi doar produse românești, atestate de MADR și autorizate de celelalte instituții ale statului român cu competențe în domeniu.

Un rol important în activitatea Casei de Comerț îl vor avea produsele tradiționale românești și produsele ecologice”, a declarat, pentru Evenimentul zilei, Grațiela Tiron, purtătoarea de cuvânt a ministerului. Centrele regionale se estimează că vor fi deschise în circa un an de zile, întrucât acestea vor fi realizate fie prin fonduri naționale, fie prin fonduri europene în cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020. În primă instanță, se ia în calcul și închirierea sau cumpărarea, după caz, a unor capacități de pe piața imobiliară, care să corespundă nevoilor Casei de Comerț.

 

Proiect studențesc

 

În țară există mai multe asociații mici care produc și vând pe plan local. Un exemplu de succes este proiectul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj, unde studenții au dezvoltat o afacere și își propun să aibă abator, fabrică de bere și magazine proprii. „Noi avem trei ferme: Palocsay, Cojocna și Jucu. Vrem să punem în funcțiune o fabrică de bere și de cidru la stațiunea noastră din Palocsay.

Vom produce acolo mai multe sortimente de bere artizanală pe care o vom vinde la butoi și o vom comercializa în pub-uri din oraș. La început nu vom avea o producție foarte mare, dar vom scoate permanent sortimente noi. În celelalte două locații vrem să înființăm ridicăm un abator cu carmangerie, care va putea fi utilizat și de către producătorii din zonă; la Jucu vom amenaja lacurile de acolo, pe 15 hectare, vom putea să vindem pește.

Carnea de vită pe care ne vom profila va fi Bălțata Românească și nu Angus, pe care merge acum multă lume, dar asta pentru că oamenii nu prea cunosc procesul de maturare a cărnii de bovină autohtonă în așa fel încât să nu fie ca talba bocancului, ci una delicioasă”, a declarat rectorul USAMV, Cornel Cătoi pentru Ziua de Cluj.

USAMV deschide și un restaurant propriu în campus, iar deschiderea primului magazin a fost un succes; s-a stat la coadă ca pe vremuri. Cumpărătorii spun că gusturile produselor nici nu se compară cu cele din magazine, iar prețurile sunt foarte mici. De exemplu, un ou costă 30 de bani, un iaurt, 2 lei, iar un kilogram de mușchi țigănesc este 36 de lei.