Ucraina a lansat un mesaj de solidaritate mondială cu privire la dezastrul de la Cernobîl.
Ziua în care s-au împlinit 35 de ani de la explozia de la Cernobîl, cel mai mare dezastru nuclear din istorie, a fost marcată de un apel din partea președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, către comunitatea internațională. Acesta le-a cerut să lucreze împreună pentru a asigura securitatea nucleară și a evita o posibilă repetare a dezastrului.
"Explozia de la centrala de la Cernobîl şi consecințele sale au transformat lumea", a declarat el cu prilejul unei deplasări în zona de excludere care înconjoară reactorul distrus pe o rază de 30 de kilometri.
"Sarcina noastră este de a transforma zona de excludere în zonă de renaştere" şi "de a face totul pentru a întări securitatea nucleară pentru a evita ca astfel de catastrofe să se mai întâmple pe viitor", a adăugat şeful statului.
Primarul Kievului, Vitali Kliciko, a organizat un eveniment pentru comemorarea celor mulţi care "cu costul propriei sănătăți şi al propriilor vieţi au trebuit să lupte cu consecinţele catastrofei", relatează dpa, citată de Agerpres.
Peste 48.000 de oameni care au fost afectaţi de catastrofa nucleară trăiesc în prezent în Kiev, inclusiv persoane mutate şi aşa-numiţi "lichidatori". Cu prilejul împlinirii a 35 de ani de la catastrofa nucleară, fiecare dintre ei au primit între 20 şi 35 de dolari.
Dezastrul din 26 aprilie 1986
Pe 26 aprilie 1986, la ora locală 01.23, reactorul nr. 4 al centralei de la Cernobîl, aflat la circa 100 km nord de Kiev, a explodat în cursul unui test de siguranţă.
Timp de zece zile, combustibilul nuclear a ars, degajând în atmosferă elemente radioactive care au contaminat, potrivit anumitor estimări, până la trei sferturi din Europa dar în special Ucraina, Belarus şi Rusia, pe atunci republici sovietice.
Autorităţile sovietice au încercat să ascundă accidentul, Mihail Gorbaciov vorbind public despre el abia pe 14 mai.
Peste 340.000 de oameni evacuați
În total, 116.000 de persoane au trebuit să fie evacuate în 1986 din zona din jurul centralei, care este în continuare aproape nelocuită şi în ziua de azi. În anii următori, alte 230.000 de persoane au avut parte de aceeaşi soartă.
Chiar dacă autorităţile estimează că oamenii nu vor putea trăi în siguranţă mai devreme de 24.000 de ani, situl atrage din ce în ce mai mulţi turişti în căutare de senzaţii tari şi Kievul doreşte ca acesta să fie înscris în patrimoniul mondial al UNESCO "pentru a-l conserva şi a le permite generaţiilor viitoare să vadă tot cu propriii lor ochi", a subliniat luni ministrul culturii, Oleksandr Tkacenko.
"Cernobîl nu este un loc de divertisment, ci unul al memoriei şi al turismului convenabil", a postat el pe Telegram.
Absenţa aproape totală a activităţilor umane în zonă a permis florei şi faunei să prolifereze. Aici pot fi văzuţi râşi, vulturi pleşuvi, urşi, elani sau lupi.