Pe data de 20 decembrie 1989, în plină revoluție la Timișoara, Nicolae Ceaușescu a revenit dintr-o vizită oficială în Iran şi a decretat instituirea stării de necesitate, spunând că „elemente huliganice au provocat distrugeri de tip fascist în scopul destabilizării ţării, dezmembrării teritoriale, lichidării revoluţiei socialiste şi întoarcerii sub dominaţie străină”.

Pe data de 22 decembrie 1989, la primele ore ale zilei, marile uzine bucureştene îşi încetează activitatea. În jurul orei 10.00 are loc o şedinţă, la care participă unii membri ai CPEx al PCR. Nicolae Ceauşescu anunţă că generalul Milea, pe care-l califică drept trădător şi că a sabotat aplicarea măsurilor şi a lucrat în strânsă legătură cu străinii, s-a sinucis.

La ora 10.59 postul de radio anunţă că prin decret prezidenţial se instituie starea de necesitate pe întreg teritoriul României. Anunţul este urmat de următoarea ştire: informăm că ministrul forţelor armate a acţionat ca un trădător împotriva independenţei şi suveranităţii României şi, dându-şi seama că este descoperit, s-a sinucis.

Vine momentul în care trupele mecanizate din Bucureşti părăsesc locurile de dispunere stradală

După ora 11.00. Vestea sinuciderii generalului Vasile Milea se răspândeşte cu viteza fulgerului, în ferestrele caselor se ivesc receptoare radio, care informează direct strada, unde, la aflarea veştii, mii şi mii de cetăţeni pornesc spre centrul oraşului. Este momentul în care trupele mecanizate din Bucureşti părăsesc locurile de dispunere stradală din preajma sediului Comitetului Central şi se îndreaptă spre cazărmi.

Armata rămasă fără comandant, având în faţă sute de mii de civili, refuză, în masă, ideea confruntării şi acceptă cu uşurare primul semnal de retragere dat de generalul Victor Atanasie Stănculescu, prim adjunct al ministrului. În aceste momente sutele de mii de manifestanţi scandează "Armata e cu noi" şi invadează Piaţa Republicii. O parte din manifestanţi forţează intrările şi pătrund în Comitetul Central.

Fuga familiei Ceauşescu de pe clădirea CC

Ora 12.06. Nicolae şi Elena Ceauşescu, însoţiţi de Manea Mănescu, Emil Bobu, generalul Marin Neagoe şi două gărzi de corp părăsesc clădirea CC al PCR cu elicopterul. După amiază, în jurul orei 15,30, sunt arestaţi lângă municipiul Târgovişte (la 80 km nord de Bucureşti).

În jurul orei 13.00, sediile Radioului şi cel al Televiziunii sunt ocupate de manifestanţi; radio transmite în direct evenimentele. Postul de televiziunea îşi începe emisiunea având în platou un grup de manifestanţi în frunte cu actorul Ion Caramitru şi poetul Mircea Dinescu, cunoscut disident. Acesta anunţă în direct populaţia că dictatorul a fugit, Victorie! Fraţi români am învins!

Între orele 14.15 şi 16.00 unităţi ale armatei sunt trimise să asigure paza unor obiective importante din Capitală: Televiziunea Română, Casa Scânteii, sediul Comitetului Central, Banca Naţională, Radiodifuziunea Română, Palatul Telefoanelor, alte instituţii şi unităţi de interes strategic. Conform ordinelor primite, blindatele arborează tricolorul, iar militarii poartă brasarde tricolore.

Se constituie Consiliul Provizoriu al Frontului Salvării Naţionale

La ora 15.00, Agenţia Română de Presă AGERPRES transmite o declaraţie a corpului redacţional, în care se afirmă că nu se mai supune nici unei cenzuri. Agerpres îşi va face datoria şi va informa în mod real, cinstit şi civilizat întreaga opinie publică internă şi internaţională asupra tuturor evenimentelor ce se vor desfăşura în România şi în lume. Vom oferi presei, tuturor agenţiilor internaţionale de presă o viziune completă şi onestă a tuturor evenimentelor româneşti".

În seara zilei se constituie Consiliul Provizoriu al Frontului Salvării Naţionale care preia întreaga putere în stat cu scopul instaurării democraţiei, libertăţii şi demnităţii poporului român. Acesta are o structură provizorie formată din 39 de persoane, printre care Ana Blandiana, Doina Cornea, Dumitru Mazilu, Mircea Dinescu, Lászlo Tökés, Dan Deşliu, Petre Roman, Ion Caramitru, Sergiu Nicolaescu, Dan Marţian, Cazimir Ionescu, Domokos Geza şi Ion Iliescu.

Consiliul Provizoriu al Frontului Salvării Naţionale adresează, în cursul serii, un Comunicat către ţară

Primul document al Revoluţiei Române - citit la posturile de radio şi televiziune de Ion Iliescu, ce se prefigura liderul noii structuri de conducere - anunţă dizolvarea tuturor structurilor de putere ale regimului comunist şi face cunoscut un program vizând democratizarea vieţii politice şi sociale în România. Programul cuprindea deziderate precum abandonarea rolului conducător al unui singur partid politic şi statornicirea unui sistem democratic pluralist de guvernământ; organizarea de alegeri libere în luna aprilie; separaţia puterilor statului; elaborarea unei noi Constituţii; promovarea liberei iniţiative în economie; sprijinirea micii producţii ţărăneşti; democratizarea învăţământului şi culturii; respectarea drepturilor şi libertăţilor minorităţilor naţionale; respectul deplin al drepturilor şi libertăţilor omului şi integrarea în procesul de construire a unei Europe unite. Sunt arestaţi Ion Dincă, Constantin Dăscălescu, Tudor Postelnicu şi Nicu Ceauşescu.

După orele 18.00 şi în tot cursul serii şi al nopţii de 22 spre 23 decembrie, elemente diversioniste necunoscute deschid focul simultan în mai multe puncte din Bucureşti; mai multe ţinte sunt vizate de trădători necunoscuţi. Se înregistrează victime în rândul armatei şi populaţiei civile. Sediul Televiziunii este atacat în forţă şi pentru puţin timp emisia este întreruptă; se trage şi în Piaţa Republicii fiind vizat sediul Comitetului Central; la fel, unitatea militară care păzea Palatul Primăverii - locuinţa fostului dictator - este atacată de grupuri de diversionişti.

În schimbul de focuri din Piaţa Republicii, trăgându-se din clădirea fostului Palat Regal ce adăpostea Muzeul de Artă spre clădirea CC al PCR şi asupra mulţimii din piaţă, este incendiată clădirea Bibliotecii Centrale Universitare. După amiază, apare Libertatea, primul ziar al Revoluţiei române. Seara, apare primul număr al ziarului Tineretul Liber. Apare, în ediţie specială, ziarul Scînteia Poporului.

Târgovişte - După orele prânzului, cetăţeni ai oraşului se constituie în mai multe echipe pentru a verifica unele informaţii transmise prin televiziune şi radio privitoare la apariţia soţilor Ceauşescu în oraş sau împrejurimi.

Soţii Ceauşescu, reţinuţi de doi miliţieni

Ora 18.30: Soţii Ceauşescu, reţinuţi de doi miliţieni, sunt transferaţi de la sediul Inspectoratului de Miliţie la Unitatea Militară 01417 din oraş. Generalul Victor Atanasie Stănculescu ordonă întărirea dispozitivului de apărare al unităţii şi realizarea unei acţiuni de dezinformare prin toate mijloacele privind locaţia unde sunt deţinuţi cei doi. Oraşul este, spre seară, survolat în repetate rânduri de ţinte aeriene neidentificate.

Timişoara - Populaţia oraşului este pentru a şaptea zi tot în stradă. Delegaţii de revoluţionari sunt trimise, pentru a solicita sprijin în oraşele importante din zonă: Arad, Lugoj, Caransebeş. Comanda tuturor unităţilor militare este preluată de lt. col. Constantin Zeca. Din balconul Operei, el anunţă că armata sprijină Revoluţia.

Un grup de cercetaşi verifică informaţia vehiculată în mass-media occidentală conform căreia, în Cimitirul Săracilor din oraş s-ar fi îngropat, în grabă, cadavre ale unor cetăţeni, victime ale represiunii. Echipa constată că trupurile erau exhumate recent şi se aflau în stare avansată de descompunere, neavând nici o legătură cu evenimentele din ultimele zile. Spre seară, grupuri de diversionişti declanşează atacuri asupra locaţiilor strategice din oraş şi asupra unităţilor militare.

Sibiu - ora 15.00. Un grup de tineri ocupă sediul local al Securităţii, preluat ulterior de militari din cadrul MApN, care vor sigila încăperile şi vor recupera armamentul depozitat sau aflat în posesia cadrelor Securităţii. Obiective strategice din oraş sunt atacate spre seară de grupuri de diversionişti.

Partidul Naţional Ţărănesc îşi reia legal activitatea. Se fondează Partidul Creştin Naţional Ţărănesc. Ulterior, cele două formaţiuni politice fuzionează, formând Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat. PNŢCD a fost înscris oficial la 7 ianuarie 1990, potrivit Agerpres.