Al doilea război mondial a început la Constanţa în ziua de 26 iunie 1941 când oraşul a fost atacat, de pe mare, de o uriaşă flotă militară sovietică, în frunte cu distrugătoarele lider Moskva şi Harkov. Dacă ar fi reuşit să ocupe ţărmul, mii de infanterişti de pe navele de desant din convoi ar fi debarcat în zona Midia. Eşecul a fost, însă, răsunător. După scufundarea distrugătorului Moskva şi avarierea majoră a celuilalt lider, Harkov, flota sovietică a făcut cale întoarsă. După cercetări minuţioase, comandorul Ioan Damaschin descrie în cartea sa, “Lupta aeronavală de la Constanţa din 26 iunie 1941.Cine a scufundat distrugătorul lider Moskva”, lansată recent, ziua în care flota militară română a reuşit să-i pună pe fugă pe sovietici. Consultantul său de bază a fost viceamiralul, în rezervă, Petre Zamfir, de 92 ani, participant, atunci, de pe distrugătorul „Regina Maria”, la respingerea inamicului.

„Moskva”, lovită şi scufundată de „Regina Maria”

Viceamiralul Petre Zamfir  era, în 1941, elev stagiar pe distrugătorul Regina Maria. „Eu am descoperit navele sovietice”, ne spune el, zâmbind. Pentru apărarea barajelor de mine din apele române, litoralul era patrulat de două grupări de nave româneşti. Regina Maria cu Mărăşti şi Regele Ferdinand cu Mărăşeşti. „În dimineaţa zilei de 26 iunie eram de cart pe „Regina Maria”. La ora 3,30 am luat binoclu şi am observat la orizont, în zona Midia, două puncte negre. Am raportat imediat căpitanului Bujeniţă, el a luat legătura cu comandantul. Servanţii erau la tunuri şi comandantul a dat imediat ordin. În momentul când au întors linie de front, ca să poată să folosească tunurile, ruşii  au început să tragă. Prima lovitură a tras-o „Regina Maria”. După aceea, la câteva minute a tras şi bateria Tirpitz. Şi pentru că după război, mulţi viteji se arată, noi spuneam că loviturile au fost ale distrugătorului nostru, Tirpitz spuneau că ale lor. Nu contează, Moskva s-a scufundat”, explică, pentru EVZ, viceamiralul Petre Zamfir.   

„Am reuşit să oprim invazia ruşilor”

Experimentatul marinar militar spune că sovieticii pregăteau o mare debarcare pe litoralul românesc. „Şi au făcut acest convoi de nave, au pus în faţă cele două distrugătoare lider, Moskva şi Harkov, cu cele mai moderne şi bune mijloace de apărare şi de luptă. În spatele lor, crucişătorul Voroşilov şi navele de desant, cu infanterişti care trebuiau să debarce la Midia. În momentul în care distrugătorul Moskva a fost lovit şi scufundat, şi Harkov, avariat, s-a retras, Voroşilov cu toată suita lui de nave au plecat de unde au venit. În tot cazul, deşi raportul de forţe maritime erau de 1 la 7, pe toată durata războiului, în afară de submarine, nu au mai încercat să atace litoralul nostru”. Nici submarinele ruseşti nu au avut mare „succes”, 17 din cele 47 pe care le aveau, au fost doborâte de partea română. „A fost un mare eşec al armatei şi a flotei sovietice şi este mândria noastră, ca marinari, că am reuşit să stopăm această invazie pe care ruşii o pregăteau  de multă vreme”, concluzionează fostul stagiar, despre prima lui participare activă la război.

Supravieţuitorii ruşi, salvaţi de militarii români

Pagubele produse de atacul flotei sovietice, în dimineaţa zile de 26 iunie 1941, au fost minore. Comandorul Ioan Damaschin prezintă filmul zilei, minut cu minut, elucidând cine a doborât distrugătorul lider Moskva. Flota sovietică a atacat prima. „Au deschis focul la ora 4,02, au trecut de primul baraj de mine şi timp de 10 minute au tras 350 de proiectile. Au reuşit să lovească un rezervor de petrol din zona CET şi  un vagon al trenurilor cu muniţie germană din gara Palaz. În acel moment au intervenit distrugătoarele noastre, au luat drum şi au deschis focul. Bateria Tirpitz a deschis focul după 20 de minute, în momentul în care nava Moskva se scufunda. Deci  este exclus să o fi scufundat. Dar Tirpitz a avariat grav distrugătorul Harkov, care s-a retras”, explică autorul cărţii. Explozia la bordul distrugătorului Moskva, lovit de navele româneşti, s-a produs la babord. A fost atât de puternică încât în patru minute s-a scufundat. Supravieţuitorii, 69 de marinari ruşi, au fost salvaţi din mare şi la ora 11, 00 erau deja aduşi la Gara Maritimă din portul Constanţa. „Ruşii nu şi-au mai permis să mai revină la un al doilea atac în perioada războiului, au văzut că avem o apărare foarte serioasă”, spune comandorul Ioan Damaschin.

Distrugătorul „Moskva”, găsit în apele române

Epava distrugătorului Moskva a fost descoperită în urmă cu patru ani, scufundată la 45 metri adâncime, în dreptul localităţii Agigea, la 20 kilometri  de ţărm. Cea mai mare navă de luptă scufundată în Marea Neagră a fost găsită de scafandrii de la Respiro Underwater Research Society , conduşi de Mircea Popa. „Atât de puternică a fost explozia încât prova s-a rupt şi s-a lipit de navă, ca o balama. Din cele patru tunuri, unul este ridicat, semn că fusese folosit. Când s-a scufundat, s-a răsturnat, sunt foarte multe lăzi cu obuze, bărci de salvare, de jur împrejur. Al doilea catarg e intact ” descrie, Mircea Popa, imaginea, din adâncuri, a epavei distrugătorului Moskva. La descoperirea navei, după ani de căutări, au contribuit scafandri ruşi şi ucrainieni.

 

 

 

Te-ar putea interesa și: