Asociația 21 Decembrie anunță, printr-un comunicat de presă, că asteapta un raspuns al Guvernului României și al ministrului Justiției, Tudorel Toader, în această problemă.

Asociația 21 Decembrie 1989 a făcut această cerere după ce  a luat act de intenția Ministrului Justiției de a constitui în cadrul Ministerului Public a unei Direcții pentru investigarea infracțiunilor comise de magistrați.

Asociația 21 Decembrie 1989 consideră că aceasta “ar putea fi entitatea judiciară care să ancheteze și infracțiunile comise de procurori, judecători și agenții guvernamentali ai României (inclusiv la CEDO), grupări organizate care au favorizat criminalii din perioada infracționala Decembrie 1989 – Iunie 1990, blocând soluționarea dosarelor și trimiterea în judecata timp de 27 de ani.

ARGUMENTELE Asociației 21 Decembrie 1989 PENTRU RECONSTRUCȚIA STATULUI DE DREPT ÎN ROMÂNIA

 

 I. Asociatia “21 Decembrie 1989” a incredintat Ministrului Justitiei un proiect de Ordonanta de Urgenta pentru constituirea in cadrul  Ministerului Public a unei Direcţii pentru investigarea crimelor comunismului și a infracțiunilor contra umanității  – DICCIU, ca entitate cu personalitate juridică, în structura Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, condus de Procurorul General printr-un procuror-sef de directie, asa cum functioneaza DNA

> SI DIICOT. [ANEXE: proiectul OUG, hotarari CEDO, documentar]. În

> înțelesul acestei ordonanțe de urgență, ,,crimele comunismului” sunt

> acele fapte prevăzute de legea penală, săvârșite în scopul aplicării

> de represalii, cu consecința încălcării drepturilor fundamentale ale

> omului, ai căror autori sau (ceilalți) participanți la săvârșirea

> acestora erau învestiți cu exercițiul autorității de stat sau de

> partid în perioada regimului comunist, fapte comise impotriva

> cetatenilor romani sau a oricaror alte persoane. Lor li se adauga

> dosarele privind revolutia si mineriada, in care se inregistreaza cea

> mai lunga si grava tergiversare a unui dosar penal din istoria recenta

> a Curtii Europene a Drepturilor Omului si din sistemul judiciar din

> Romania, tergiversare datorata exclusiv agentilor Statului Roman,

> incepand cu dosarul nr. 97/P/1990.

>

>    II.Infiintarea unei asemenea Directii pentru investigarea tuturor

> crimelor agentilor regimului comunist, indiferent cand au fost

> produse, este imperios necesara si oportuna pentru ca Statul Roman sa

> dea, in sfarsit, curs unor obligatii decurgand inclusiv din art. 46

> din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, de a respecta in mod

> efectiv si a pune in opera  hotararile Curtii EDO privind asigurarea

> dreptului la un proces echitabil inlauntrul unui termen echitabil si a

> unei anchete efective si independente inclusiv cu privire la pozitia

> anchetatorului in sensul in care s-a exprimat Curtea de la Strasbourg,

> iar recent Inalta Curte de Casatie si Justitie prin completul condus

> de Jud. COZMA Rodica, in hotararea de confirmare a Ordonantei de

> redeschidere a dosarului Revolutiei, emise de Procurorul General

> interimar Bogdan Licu.

>

>    [A se vedea NOTA 3 – extras din Hotararea CEDO din 2011 – paragrafele

> 133 si 134.]

>

>    III.Intrucat procurorii militari care instrumenteaza aceste dosare

> apartinand in cea ce priveste cariera militara, Ministerului Apararii

> Nationale care este in acelasi timp parte responsabile civilmente in

> proces, ca organizatoare de represiune, nu pot indeplini aceste

> criterii de independenta a anchetatorului, asa cum si hotararile

> Curtii Europene a Drepturile omului si o decizie a Curtii

> Constitutionale nr.610/2007, au aratat, concluzia fireasca a oricarui

> observator inependent si onest este ca unica modalitate de deblocare a

> situatiei de nelucrare, tergiversare sau tratare injusta, de

> respectare a dreptului la un proces echitabil, ramane infiintarea unei

> astfel de Directii, care sa poata indeplini criteriile invocate,

> eliberand ancheta de sub controlul procurorilor militari.

>

>    Asociatia "21 Decembrie 1989" se asteapta ca dosarele recent

> redeschise privind revolutia si mineriada, ca si cele privind crimele

> anterioare ale comunismului sa fie instrumentate in mod just, de

> echipe de cercetare a caror independenta fata de ministerele de forta

> represiva sa nu poate fi pusa la indoiala, a caror integritate si

> profesionalism sa nu poata fi contestate de urmasii victimelor si in

> acest sens solicita infiintarea si organizarea de urgenta a Directiei

> de investigare a crimelor comunismului, asa cum am descris-o mai sus

> si in proiectul anterior prezentant de Ordonanta de urgenta pentru

> infiintarea si organizarea in cadrul Parchetului de pe langa Inalta

> Curte de Casatiei si Justitie a Directie de Investigare a Crimelor

> Comunismului si infractiunilor contra umanitatii.

>    [A se vedea NOTA 1 -Nerespectarea hotararii Curtii Constitutionale

> nr.610/2007 si a hotararii CEDO Maszni c Romania la adoptarea Noului

> Cod de Procedura Penala].

>

>    IV. Asociatia “21 Decembrie 1989” a solicitat in precedent

> Procurorului General al Romaniei si redeschiderea dosarelor

> comunismului, fiind vorba de crime imprescriptibile asa cum Parchetul

> de pe langa Inalta Curte de Casatiei si Justitie a instrumentat recent

> si cum Curtea de Apel Bucuresti a stabilit in cazurile Visinescu si

> Ficior, iar Inalta Curte de Casatiei si Justitie a Romaniei a

> confirmat, insusindu-si consideratiile si jurisprudenta Curtii

> Europene a Drepturilor Omului deschisa de cauzele Asociatia 21

> Decembrie 1989, Maries, Vlase s.a. c. Romania, privind dosarele

> Revolutiei din Decembrie 1989, si Asociatia  21 Decembrie  Maries (II)

> Mocanu si Stoica c. Romania, privind Mineriada din 13-15 iunie 1990.

>

>    V. Am reamintit ca pe rolul diferitelor Parchete din tara au existat

> diverse plangeri ale membrilor asociatiilor si federatiilor fostilor

> detinuti politic anticomunisti sau ale AFDPR, sau ale altor disidenti

> si luptatori anticomunisti cum au fost Cicerone Ionitoiu sau Vasile

> Paraschiv ori privind pe Gheorghe Ursu (si mult altii, sa ne ierte cei

> pe care nu i-am mentionat) cercetari care au fost complet

> neinstrumentate sau inchise sub pretextul prescriptiei de catre

> procurori cu trecut comunist si la comanda securitatii, si insistam ca

> acestea toate sa fie inventariate, sa fie facuta publica o informare

> asupra situatiei fiecaruia si sa fie redeschise si extinse

> cercetarile, unele sa fie conexate si instrumentate adecvat. Am

> subliniat cu prilejul intalnirilor anterioare, ca nu trebuie uitat ca

> victime ale comunismului criminal au fost si cei de la coletivizarea

> fortata, si cei care au murit pentru libertate sub represiunea din

> Decembrie ' 89 si 13-15 Iunie '90, tratamentele neomenoase,

> represiunea, crimele fiind faptuite de agenti care au apartinut

> regimului comunist!

>

>    VI. Am subliniat ca Asociatia "21 Decembrie 1989" asteapta ca toate

> declaratiile si Acordurile internationale sa fie urmate de fapte

> concrete si de consecinte in plan judiciar, respectandu-se hotararile

> Curtii Europene a Drepturilor Omului pentru astfel de fapte grave

> privind istoria noastra recenta si ca delimitare de crimele

> trecutului. In repetate randuri, Asociatia 21 Decembrie 1989 a

> reclamat ca degringolada in care se afla multe din institutiile

> Statului Roman astazi, a fost cauzata de fostii agenti ai regimului

> comunist, ramasi nepedepsiti si neinlaturati din institutiile publice

> sau din serviciile secrete militarizate si, bineinteles de coruptia,

> indolenta si complicitatea sistemului judiciar, incepand cu Parchetul

> militar si celelalte parchete si fara a uita instante militare ori

> civile;

>

>    VII. Asociatia 21 Decembrie 1989 l-a informat recent pe Procurorul

> General al Romaniei, dl Augustin Lazar, ca la solicitarea anteriora de

> interes public intemeiata si pe dispozitiile Legii nr. 544/2001,

> solicitare privind dosarele comunismului, Asociatia “21 Decembrie

> 1989” a primit un raspuns in numele Procurorului General  semnat de

> seful sectiei parchetelor militare, dl. general Cosneanu Gheorghe,

> care a stat cativa ani angajat intern (director) in Ministerului

> Apararii Nationale (ca angajat intern al MApN, incepand cu

> ministeriatul Gabriel Oprea) parte responsabila civilmente si

> organizatoare de represiune (colectivizari, decembrie 1989, iunie

> 1990) si care raspuns este complet inadecvat pentru o institutie a

> statului de drept si o dezonoare pentru Ministerul Public, intrucat se

> pretinde ca Asociatia 21 Decembrie 1989 nu ar avea nici o calitate

> procesuala in dosarul Revolutiei si Mineriaei, desi Curtea Europeana a

> Drepturilor Omului a pronuntat hotarari de condamnare a sistemului

> Judiciar, la demersurile judiciare ale Asociatiei 21 Decembrie 1989,

> iar la Inalta Curte de Casatiei si Justitie a Romaniei prezenta

> Decizie de confirmare a ordonantei procurorului general interimar de

> redeschidere a dosarului Revolutiei, Asociatiei i s-a recunoscut nu

> doar calitatea de parte in dosar ci si rolul activ.

>

>    VIII. Prin decizia CEDO din 2011 in cauza Asociatia 21 Decembrie

> 1989, Maries (I) si Vlase c. Romania, s-a constatat nu doar încălcarea

> dreptului la viaţă în cazul tinarului Nicusor Vlase (a carui asasinare

> la Brasov in decembrie 1989 nu a fost investigata nicodata adecvat) ci

> şi încălcarea dreptului la viaţă privată, protejat prin art.8 din

> Convenţie, în cazul lui Teodor Mărieş, care, ca urmare a implicarii

> sale in demersuri inclusiv judiciare pentru aflare adevarului si

> stabilirea vinovatiilor, a fost supus unei supravegheri secrete de

> către structura Ministerului de Interne (UM 0215, UM 0962, DIPI,

> actualmente DGIPI) şi de ofiteri ai Serviciulii Roman de Informatii,

> după 1990, în baza unei legi a siguranţei naţionale, din 1991, produsă

> de Virgil Măgureanu, alt pus sub acuzare în aceste dosare, ale cărei

> dispoziţii încalcă atât Constituţia cât şi Convenţia EDO.

>

>    [A se vedea si NOTA 2 [privind cauze ale rezistenta la reforma din

> zona serviciilor secrete]

>

>    IX. Asociatia 21 Decembrie 1989 a prezentat conducerii Ministerului

> Public si exemplul de buna practica al Curtii de la Strasbourg, care a

> dispensat-o imediat de dosarele aflate in prezent pe rolul CEDO (

> cauze privind de asemenea, dosarele revolutiei si mineriadei) pe

> judecatoarea din partea Romaniei, d-na Iulia Motoc, care a facut

> declaratie de abtinere intrucat sotul dumisale a preluat la sfarsitul

> anului 2015 portofoliul Apararii – Ministerul Apararii Nationale

> implicat in dosar [a se vedea scrisoarea din ianuarie 2016 a Grefei

> Curtii EDO]. Anterior, este cunoscut ca Asociatia 21 Decembrie 1989 si

> Tedor Maries l-a recuzat pe judecatorul din partea Romaniei la CEDO,

> dl. Corneliu Barsan, intrucat are calitatea de martor in dosarul

> mineriadei, in 1990 fiind decanul Facultatii de Drept al Universitatii

> din Bucuresti, calitate in care a tinut o sedinta cu minerii in chiar

> sediul devastat si ocupat al Ligii Studentilor din Universitate.

>

>    X. Si, nu in ultimul rand, Asociatia 21 Decembrie 1989 subliniaza ca

> reteaua de coruptie si crima organziata care a capturat statul roman a

> fost creata tocmai de acesti actori nepedepsiti pentru implicarea in

> actiunile criminale din perioada Decembrie 1989 – Iunie 1990 sau la

> mineriadele din 1991 si 1999, pentru tergiversarea solutionarii juste

> si distrugerea sau tainuirea probelor, asasinarea martorilor, arderea

> cadavrelor, ori prin secretizare documentelor si ordinelor militare de

> represiune (cazul Ministerului Apararii -jurnale de lupta, Serviciului

> de Telecomunicatii Speciale, convorbirile si ordinele transmise

> telefonic sau prin radio, Ministerul Transporturilor (pentru trasnport

> terestru si aerian) Serviciului Roman de Informatii – dosarele

> Dambovita 1,2). Totodata, Statul Roman ar trebui sa exercite actiunea

> in regres impotriva celor vinovati de tergiversare, inclusiv pentru

> recuperarea sumelor platite de Stat victimelor ca dezdaunare pentru

> tergiversarea dosarului 97/P/1990 (nu pentru prejudiciul suferit in

> 1989-1990)

>

>

>                                  *      

>    NOTA 1 – [Infrangerea de catre NCPP a hotararii Curtii

> Constitutionale nr.610/2007 si a hotararii CEDO Maszni c Romania].

>

>

>    1.In anul 2007, pentru ca separarea cercetarii penale a civilior de

> militari, a fost vazuta ca o modalitate de tergiversare a cauzei, cei

> care au dirijat operatiunea politico-judiciara au promovat decizia

> nr.610/2007 a Curtii Constitutionale [motivata si prin punerea in

> aplicare a deciziei CEDO Maszni c. Romania care a dispus ca persoanele

> civile sa nu mai fie anchetate de militari]. Cu toate acestea, in anul

> 2014, prin aceeasi influenta subterana venita din zona

> politico-militara implicata, si cu participarea in Comisia pentru

> redactarea Codurilor a sefului sectiei parchetelor militare, generalul

> Vasilache Ion (fara ca vreun merit profesional sau de cercetare sa-l

> recomande) in Codul de Procedura Penala al ROmaniei s-a reintrodus

> competenta generalizata a instrumentarii oricarei cauze in care sunt

> implicati militari, indiferent daca sunt sau nu civili, toate dosarele

> de acest gen (revolutie, mineriade, comunism) fiind preluate de

> Parchetele Militare – chiar daca era contrar deciziei Curtii

> Constitutionale nr.610/2007  si hotararii CEDO.

>

>    2.Asociatia 21 Decembrie 1989 a cerut Avocatului Poporului sa ridice

> o exceptie de neconstitutionalitate avand in vedere ca prevederile

> Noului Cod de PRocedura Penala contravin Deciziei 610/2007 si

> Hotararii CEDO din cauza Maszni c. Romania

> http://jurisprudentacedo.com/Maszni-contra-Romaniei-Suspendare-permis-de-conducere.-Autorizatie-provizorie-de-conducere-falsa.html.

>    In cele din urma, dupa insistente prelungite ale Asociatiei, Avocatul

> Poporului a sesizat Curtea Constitutionala insa aceasta instanta de

> contencios constitutional (care nu este varful puterii judiciare –

> potrivit art.126 acest rol apartine Inaltei Curti de Casatiei si

> Justitie) nu a considerat neconstitutionala trecerea tuturor dosarelor

> in care sunt implicati militari, din nou in competenta Parchetelor

> Militare, contrazicandu-si propria jurisprudenta.

>

>

NOTA 2 [privind cauze ale rezistenta la reforma din zona serviciilor secrete]

>

> 1.Acest domeniu al siguranţei naţionale este încă precar reglementat

> şi permite abuzuri, legislaţia este nesistematizată. Ca dam un

> exemplu, acum câţiva ani, întrebat despre baza legală de funcţionare a

> serviciului de informaţii al MI, am constatat că activitatea de

> informaţii era bazată pe un act normativ "abrogat, cu excepţia a doua

> articole". Mai mult, avem la baza legislaţiei, Legea Siguranţei

> naţionale, nr. 51/1991, care este anterioară Constituţiei.

>

> 2.Despre această lege nr.51/1991, Curtea Europeană a Drepturilor

> Omului reamintea statului român în mai 2011, prin hotararea din cauza

> Asociaţia 21 Decembrie 1989, Mărieş, Vlase şi alţii c. România că încă

> din anul 2000, prin decizia Rotaru c. România aceasta trebuia

> abrogată, nu amendată. Era nevoie de o lege nouă, întemeiată esential

> pe principiile democratice, euroatlantice.  Asta nu s-a întâmplat însă

> nici în 2014.

>

> 3.Legiuitorul român, redactorul Codurilor intrate in vigoare in 2014,

> probabil sub presiunea neconstituţională a unor lucratori dintr-o zona

> retrograda a serviciilor secrete, a ignorat decizia CEDO, încercând un

> surogat prin includerea unor amendamente în legea de punere în

> aplicare a Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală – deşi

> domeniul de reglementare nu era acolo, la legile penale care au

> caracter represiv al infracţiunilor – deci un semnal deloc bun pentru

> cei cu mentalitate democratică, pentru occidentalii atenţi la modul de

> organizare şi funcţionare a unuia din pilonii UE: Justiţie şi afaceri

> interne unde se include şi activitatea serviciilor secrete din

> perspectiva protecţiei drepturilor cetăţeanului. Din acest motiv,

> monitorizarea României prin MCV trebuie sa continue.>>

 

NOTA 3 [privind ratiunile civice, politice si istorice]

>

>    1.Asa cum Asociatia 21 Decembrie 1981 prin presedintele sau Teodor

> Maries si prin alti reprezentanti, dupa dezvelirea la 31 Mai 2016, la

> Bucuresti a Monumentului ARIPI, al Victimelor Comunismului, cu

> memorabilele declaratii de condamnare a represiunii comuniste, a

> Presedintelui Romaniei, domnul Klaus Iohannis, a Presedintelui

> Romaniei din perioada 1996-2000, domnul Emil Constantinescu si a

> Presedintelui Asociatiei Fostilor Detinuti Politic Anticomunisti din

> Romania – AFDPR, domnul Octav Bjoza, aflam inca un gest simbolic

> remarcabil: in capitala Estoniei urmează să fie ridicat un monument pe

> care vor fi inscripționate numele celor care au fost uciși în timpul

> ocupației sovietice.

>

>    2.Evenimentele revolutionare din Decembrie 1989 au facut posibila nu

> doar inlaturarea de la putere a lui Ceausescu si a nomenklaturii

> partidului comunist ci si restaurarea statului de drept in Romania.

>

>    3.Dezmembrarea URSS in anul 1991 a plasat definitiv Romania pe orbita

> europeana, desi prin Iliescu-Nastase semnase un tratat in acelasi an

> cu URSS, Romania fiind privita ca stat-satelit al acesteia, dupa

> ocuparea Basarabiei si Nordului Bucovinei si aservirea URSS.

>    4.In anul 1994, Romania a aderat si a ratificat Conventia Europeana a

> Drepturilor Omului – Conventia EDO. Ulterior a inceput integrarea in

> structurile politice si de aparare euro- atlantice, printr-un

> parteneriat cu SUA si tarile vest-europene.

>

>    5.In anul 2004 Romania a fost admisa in NATO. In anul 2007, Romania a

> semnat Tratatul UE si devenit membru al Uniunii Europene, in

> arhitectura careia dreptul comunitar este de directa si imediata

> aplicare; Carta drepturilor fundamentale in UE este un document cu

> forta juridica, cu directa si imediata aplicare.

>

>    6.Parlamentul Romaniei, prin declaratia legii nr.187/1999 privind

> deconspirarea securitatii ca politie politica si accesul la propriu

> dosar, a stabilit ca “Puterea comunista instaurata in Romania incepand

> cu data de 6 martie 1945 a exercitat, in special prin organele

> securitatii statului, ca politie politica, o permanenta teroare

> impotriva cetatenilor tarii, drepturilor si libertatilor lor

> fundamentale…”

>

>    [Acesta lege a fost atacata de fostii agenti ai securitatii, precum

> Voiculescu Dan, cu prilejul judecarii dosarului "Felix", cand a fost

> declarata neconstitutionala prin complicitatea unor membri ai Curtii

> Constitutionale a Romaniei, a caror incompatibilitate am reclamat-o si

> in cazul deciziei nr.610/2007 privind fragmentarea dosarelor

> Revolutiei si Mineriadelor pornind de la un proces de coruptie al unor

> lucratori ai Ministerului de Interne [politisti de la sectia 5 din

> Bucuresti] cercetati si condamnati pentru furt de combustibili din

> conductele petroliere.]

>

>    7.Raportul Final al Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii

> Comuniste din România afirma expres, la pct.14: (14) Reprimarea

> oponenţilor şi disidenţilor în anii ‘70 şi ‘80. Arestarea şi

> asasinarea celor mai curajoşi oponenţi – omorârea inginerului Gheorghe

> Ursu, condamnarea la moarte a diplomatului Mircea Răceanu, arestat şi

> judecat în 1989; condamnarea la moarte a persoanelor pe care regimul

> le considera vinovate de trădare precum Pacepa, Rauta si altii…

>

>    8.Presedintele Romaniei, Traian Basescu, in mesajul magistral rostit

> in fata Camerelor reunite ale Parlamentului Romaniei, la 18 Decembrie

> 2006, a declarat oficial: “Condamnând acest regim, statul democratic

> român condamnă instrumentele acestuia, în primul rând Partidul

> Comunist Român şi Securitatea. Vreau să fiu bine înţeles. Nu mă refer

> nicio clipă la marea masă a membrilor de partid, a căror unică

> activitate era să-şi achite cotizaţia şi să participe lunar la şedinţe

> golite de orice conţinut. Mă refer la instituţia "partidului

> conducător", deci la aparatul care a făcut posibil regimul totalitar

> comunist. În cazul Securităţii, a fost vorba de o instituţie esenţială

> în susţinerea statului totalitar comunist, ilegitim şi criminal.În

> numele statului român, îmi exprim regretul şi compasiunea pentru

> victimele dictaturii comuniste. În numele statului român, cer scuze

> celor care au suferit, familiilor lor, tuturor celor care, într-un fel

> sau altul, şi-au văzut destinele ruinate de abuzurile dictaturii.”

>

NOTA 4 – [EXTRAS-1 hotararea CEDO  din 24 mai 2011]

> Necesitatea de a face ancheta independenta si eficienta cu anchetatori

> impartiali si independenti in mod practic

>

>    Cauza: Asociatia 21 Decembrie 1989, Maries, Vlase si altii c. Romania

> – Dosarul nr. 33810/07

>

>    […]

>    133. Curtea va examina eficacitatea anchetei cu privire la decesul

> violent al fiului reclamanţilor, dl. şi dna Vlase, în lumina

> principiilor bine stabilite în materie şi rezumate în hotărârile Güleç

> împotriva Turciei, 27 iulie 1998, pct. 77-78, Culegere de hotărâri şi

> decizii 1998-IV, Issaïeva şi alţii împotriva Rusiei, nr. 57947/00,

> 57948/00 şi 57949/00, pct. 208-213, 24 februarie 2005 şi Carabulea

> împotriva României, nr. 45661/99, pct. 127-131, 13 iulie 2010.

>

> Obligaţia procedurală ce decurge din art. 2 cere realizarea unei

> anchete efective atunci când recurgerea la forţă, în special de către

> agenţii statului, a dus la uciderea unei persoane. Este vorba de o

> examinare imediată, completă, imparţială şi profundă a circumstanţelor

> în care au fost comise crimele, pentru a putea realiza identificarea

> şi sancţionarea persoanelor răspunzătoare. Este o obligaţie nu de

> rezultat, ci de mijloace. Autorităţile trebuie să fi luat măsuri

> rezonabile pentru a asigura obţinerea probelor cu privire la faptele

> respective. În acest context, o cerinţă de celeritate şi diligenţă

> rezonabilă este implicită. De asemenea, persoanele însărcinate cu

> ancheta şi cele care efectuează investigaţiile trebuie să fie

> independente de cele implicate în evenimente, excluzând orice legătură

> ierarhică sau instituţională şi solicitând o independenţă practică

> (Issaïeva şi alţii, citată anterior, pct. 210-211).

>

>    134. De asemenea, Curtea reaminteşte că, în cazul în care obstacole

> sau dificultăţi împiedică evoluţia unei anchete într-o situaţie

> deosebită, înseamnă că reacţia promptă a autorităţilor este capitală

> pentru păstrarea încrederii publicului şi adeziunea la statul de

> drept. Orice carenţă a anchetei care îi slăbeşte capacitatea de

> stabilire a circumstanţelor speţei sau de identificare a persoanelor

> răspunzătoare riscă să conducă la concluzia că nu prezintă nivelul de

> eficienţă necesar (Šilih, citată anterior, pct. 195).

>

>

NOTA 5 – [EXTRAS-2 din hotararea CEDO  din 24 mai 2011]

>

> Reff. la Art.46 (forta obligatorie si executare a deciziei) din Conventia EDO […]

>

> 190. În această privinţă, Curtea reaminteşte că, în conformitate cu

> art. 46, înaltele părţi contractante se angajează să se conformeze

> hotărârilor definitive ale Curţii în litigiile în care sunt părţi, iar

> Comitetul de Miniştri este responsabil pentru supravegherea executării

> acestor hotărâri. Rezultă că, în cazul în care Curtea constată o

> încălcare, statul pârât are obligaţia legală nu numai de a plăti

> persoanelor în cauză sumele acordate cu titlu de reparaţie echitabilă

> prevăzută de art. 41, ci, de asemenea, de a alege, sub supravegherea

> Comitetului de Miniştri, măsurile generale şi/sau, după caz,

> individuale pe care să le includă în ordinea sa juridică

>

> internă pentru a pune capăt încălcării constatate de Curte şi pentru a

> elimina, pe cât posibil, consecinţele acestei încălcări. Statul pârât

> este liber, sub supravegherea Comitetului de Miniştri, să-şi aleagă

> mijloacele pentru îndeplinirea obligaţiei sale legale în conformitate

> cu art. 46 din Convenţie [Scozzari şi Giunta împotriva Italiei (MC),

> nr. 39221/98 şi 41963/98, pct. 249, CEDO 2000-VIII], cu respectarea

> principiului subsidiarităţii, astfel încât Curtea să nu fie obligată

> să-şi reitereze constatarea de încălcare într-o serie lungă de cauze

> identice.

>

> 191. În plus, rezultă din Convenţie, în special din art. 1, că prin

> ratificarea Convenţiei statele contractante se angajează să ia măsuri

> pentru ca dreptul lor intern să fie compatibil cu aceasta [Maestri

> împotriva Italiei (MC), nr. 39748/98, § 47, CEDO 2004-I].

>

>

> 194. Prin urmare, Curtea consideră că statul pârât trebuie să oprească

> situaţia constatată în speţă, pe care o consideră contrară Convenţiei,

> ce reiese din dreptul numeroaselor persoane atinse, cum sunt

> persoanele reclamante, la o anchetă efectivă, care nu se termină cu

> efectul prescripţiei răspunderii penale, ţinând cont şi de importanţa

> pentru societatea românească de a cunoaşte adevărul cu privire la

> evenimentele din decembrie 1989. Statul pârât trebuie, aşadar, să

> ofere o redresare adecvată pentru respectarea cerinţelor art. 46 din

> Convenţie, ţinând cont de principiile enunţate de jurisprudenţa Curţii

> în materie enunţate în această hotărâre (a se vedea mutatis mutandis

> Rumpf împotriva Germaniei, nr. 46344/06, pct. 73, 2 septembrie 2010).

>

>

 NOTA 6 – Necesitatea de a asigura aplicarea efectiva a hotararilor

> Curtii si Conventiei EDO – Tratat international. Incalcarea

> angajamentelor internationale – sub sanctiune penala prevazuta de

> legea speciala nationala

>

>

>    Potrivit art. 31 din Legea romana nr.590 din 22 decembrie 2003

> privind tratatele [Capitolul III, Sectiunea 1 – Aplicarea tratatelor]

> :

>

>    Art. 31

> (1) Obligatiile prevazute de tratatele in vigoare se executa intocmai

> si cu buna-credinta.

> (2) Aplicarea si respectarea dispozitiilor tratatelor in vigoare

> reprezinta o obligatie pentru toate autoritatile statului roman,

> inclusiv autoritatea judecatoreasca, precum si pentru persoanele

> fizice si juridice romane sau aflate pe teritoriul Romaniei.

> (3) Guvernul, Ministerul Afacerilor Externe, precum si alte ministere

> si autoritati ale statului au obligatia de a lua toate masurile

> necesare pentru aplicarea tratatelor in vigoare, precum si de a

> controla modul in care se realizeaza acestea.

> (4) Dispozitiile tratatelor in vigoare nu pot fi modificate,

> completate sau scoase din vigoare prin acte normative interne

> ulterioare intrarii lor in vigoare.

> (5) Prevederile legislative interne nu pot fi invocate pentru a

> justifica neexecutarea dispozitiilor unui tratat in vigoare.

> […]

>

Hotarari CEDO relevante in cauzele privind revolutia si mineriada

> cauze initiate de Asociatia 21 Decembrie 1989 privind perioada

> infractionala decembrie 1989 – iunie 1990

>

> Asociatia "21 Decembrie 1989" si altii contra Romaniei (2 cereri

> inregistrate in 2007 si 2008; hotarare pronuntata la 24.05.2011):

> incalcarea Art. 2 – dreptul la viata cazul Vlase si incalcarea Art. 8

> dreptul la viata privata – prin supraveghere secreta cazul Maries;

> Mocanu si altii contra Romaniei (3 cereri inregistrate in 2007, 2008

> si 2009; hotarare pronuntata la 17.09.2014): incalcarea Art. 2, Art. 3

> si Art. 6.1 din Conventie (hotarare pronuntata in Marea Camera de 17

> judecatori, cu opinie separata)

> Alecu si altii contra Romaniei (81 de cereri inregistrate in perioada

> 2008-2011; hotarare pronuntata la 27.01.2015): incalcarea Art. 2 si

> Art. 3 din Conventie;

> Bosnigeanu si altii contra Romaniei (34 de cereri inregistrate in

> perioada 2008-2009; hotarare pronuntata la 04.11.2014): incalcarea

> Art. 6 paragraful 1 din Conventie;

> Dobre si altii contra Romaniei (8 cereri inregistrate in 2009;

> hotarare pronuntata la 17.03.2015): incalcarea Art. 2 din Conventie;

> Apostol si altii contra Romaniei (17 cereri inregistrate in 2014;

> hotarare pronuntata la 23.02.2016): incalcarea Art. 2 din Conventie,

> sub aspect procedural;

>

> Alexandrescu si altii contra Romaniei (8 cereri inregistrate in 2008;

> hotarare pronuntata la 24.11.2015): incalcarea Art. 6.1 din Conventie

>

> Mirea s.a. contra Romania ( 70 de cereri hotarare din 12 aprilie 2016,

> incalcarea art. 2 din Conventie latura procedurala, din pricina lipsei

> unei anchete efective in cazul incalcarii dreptului la viata, in

> celebrul dosar nr. 97/P/1990 al Revolutiei.

>

ANEXA

>

> DISPOZITII CONSTITUTIONALE APLICABILE

> CONSTITUTIA ROMANIEI:

>

> ARTICOLUL 1

> […]

> (3) România este stat de drept, democratic şi social, în care

> demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera

> dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic

> reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale

> poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt

> garantate.

>

> (4) Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi

> echilibrului puterilor – legislativă, executivă şi judecătorească – în

> cadrul democraţiei constituţionale.

>

> (5) În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a

> legilor este obligatorie.

>

>

> ARTICOLUL 20

> (1) Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile

> cetăţenilor vor fi interpretate şi aplicate în concordanţă cu

> Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte

> tratate la care România este parte.

> (2) Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la

> drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, şi

> legile interne, au prioritate reglementările internaţionale, cu

> excepţia cazului în care Constituţia sau legile interne conţin

> dispoziţii mai favorabile.

> ARTICOLUL 21

> (1) Orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea

> drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime.

> (2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept.

> (3) Părţile au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea

> cauzelor într-un termen rezonabil.

> (4) Jurisdicţiile speciale administrative sunt facultative şi gratuite.

>

> ARTICOLUL 126

> (1) Justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi

> prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege.

> (2) Competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt

> prevăzute numai prin lege.

> (3) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie asigură interpretarea şi

> aplicarea unitară a legii de către celelalte instanţe judecătoreşti,

> potrivit competenţei sale.

> (4) Compunerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi regulile de

> funcţionare a acesteia se stabilesc prin lege organică.

> (5) Este interzisă înfiinţarea de instanţe extraordinare. Prin lege

> organică pot fi înfiinţate instanţe specializate în anumite materii,

> cu posibilitatea participării, după caz, a unor persoane din afara

> magistraturii.

> (6) Controlul judecătoresc al actelor administrative ale autorităţilor

> publice, pe calea contenciosului administrativ, este garantat, cu

> excepţia celor care privesc raporturile cu Parlamentul, precum şi a

> actelor de comandament cu caracter militar. Instanţele de contencios

> administrativ sunt competente să soluţioneze cererile persoanelor

> vătămate prin ordonanţe sau, după caz, prin dispoziţii din ordonanţe

> declarate neconstituţionale.

>

> ARTICOLUL 131

> (1) În activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă interesele

> generale ale societăţii şi apără ordinea de drept, precum şi

> drepturile şi libertăţile cetăţenilor.

> (2) Ministerul Public îşi exercită atribuţiile prin procurori

> constituiţi în parchete, în condiţiile legii.

> (3) Parchetele funcţionează pe lângă instanţele de judecată, conduc şi

> supraveghează activitatea de cercetare penală a poliţiei judiciare, în

> condiţiile legii.

> ARTICOLUL 132

> (1) Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului

> legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub

> autoritatea ministrului justiţiei.

> (2) Funcţia de procuror este incompatibilă cu orice altă funcţie

> publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul

> superior.

 

Te-ar putea interesa și: