Ofiţerii SRI vor fi cercetaţi penal după ce au făcut modificări grosolane în transcrierea mai multor note de redare a unor convorbiri purtate de Paltin Sturdza cu alte persoane, note care au constituit probe într-un dosar penal de la DNA Braşov. Astfel, coloneii Claudiu Cristian Croitoru (şeful SRI Braşov), Lucian Enache, Marius Constantin Băcioiu, Iulian Drăgan, Marius Teacă, maiorii Dragoş Buly, Arthur Nicolcioiu, Zoltan Attila Dărăguş, Valentin Coşman şi căpitanii Mariana Chiţuc, Adrian Grosu şi Radu Dogaru au efectuat aceste transcrieri în care au consemnat cuvinte sau chiar fraze care nu au fost rostite de Paltin Sturdza sau celelalte persoane implicate în acest dosar.

Cei 12 ofiţeri SRI au mai fost audiaţi, dar doar ca şi martori, de procurorul militar Gheorghe Stanciu de la Secţia Parchetelor Militare. Acesta a decis să închidă dosarul motivând: „Concluzia ce se desprinde din analiza declarațiilor martorilor este aceea că aceștia au acționat în cadrul legal, având convingerea că activitățile întreprinse sunt materializate în acte ce reprezintă obiect de sprijin pentru organul de urmărire penală, fără a constitui înscrisuri cu caracter oficial, ele urmând a fi transformate în mijloace de probă și folosite de către DNA Brașov”, a scris procurorul, ca și cum probele care urmau să fie constituite nu trebuia să aibă la bază transcrieri corecte ale înregistrărilor.

Nemulțumit de soluție, Paltin Sturdza a depus o plângere la Tribunalul Militar Cluj. În cele din urmă, judecătorii au decis că cei 12 ofițeri SRI trebuie să fie cercetaţi pentru infracțiunile de constituirea unui grup infracţional organizat, fals intelectual şi abuz în serviciu

Amatorii de la SRI Braşov

SRI a investigat această chestiune, dar a ajuns la concluzia că ofițerii sunt nevinovați, deoarece în afară de trei dintre ei, comandantul SRI Brașov, Claudiu Croitoru, colonelul Lucian Enache și căpitanul Mariana Chițuc, ceilalți nouă, nu au știut că este vorba despre dosarul Sturdza. Cei de la SRI mai susțin că procurorul de caz a mers de unul singur la SRI Brașov și a cerut sprijinul ofițerilor de informații.

Șpagă în loc de fază

Prințul Paltin Sturdza demontează acuzațiile DNA: „Cuvântul redat fals, șpagă, în loc de fază, induce că aș fi dat șpagă și eram dispus să dau și o a doua. În realitate, în acest context, faza întâi se referea la sentința de retrocedare, iar faza a doua, la punerea în posesie”. Aşa s-a întâmplat într-o mulțime de alte cazuri, astfel încât transcripturile de la dosar încurcă un interlocutor cu altul, respectiv pe Ioan Adam cu Paltin Sturdza, manipulează fonetica într-un sens total diferit față de cel real, schimbă ordinea cuvintelor în așa fel încât dintr-o afirmație banală fraza se transformă în ceva incriminator, parcă desprins din proverbul românesc „surdul nu aude, dar le potrivește” sau din jocul de copii „Telefonul fără fir”. Toate aceste stenograme au fost excluse ca probe din dosarul în care Paltin Sturdza este judecat.

Exemple: SRI – DNA: Primul lucru este să avem un contact. Corect: Pe mine mă interesează primul contract. SRI-DNA: Acum intrăm ras … Că deja e ras … Corect: Acum intrăm relax … aste-s chestii de relax, nu de stres. SRI-DNA: Jucăm cu cărţile pe masă. Corect: Acolo se discută cu planşele pe masă.

Cum poate fi oricine interceptat fără mandat de la judecător

Magistraţi de la Tribunalul Bucureşti au fost interceptaţi timp de 48 de ore de către procurorii DNA fără a avea mandat de la un judecător, scrie luju.ro, care publică documente din care rezultă cum oricine putea fi ascultat de SRI fără a fi vizat de un dosar penal. Este cazul judecătoarelor Laura Andrei (fost preşedinte al Tribunalului Bucureşti) şi Elena Burlan (de la aceeaşi instanţă), care au fost interceptate în august 2011 în baza unor ordonanţe care poartă semnăturile procurorilor DNA Lucian Papici şi Claudia Roşu. Interceptările au fost efectuate de SRI într-un dosar al fostului lider de sindicat Liviu Luca, apropiat al lui Sorin Ovidiu Vîntu. Între timp, cei doi au fost condamnaţi pentru devalizarea PetromService. Cele două judecătoare au fost interceptate 48 de ore, apoi procuroarea Claudia Roşu a dispus distrugerea convorbirilor. Totul s-a desfăşurat în baza unui capitol din Codul de procedură penală – în vigoare şi acum – care reglementează „metodele speciale de supraveghere”. Invocând urgenţa, orice procuror poate dispune interceptarea oricui timp de două zile, apoi are obligaţia de a aduce acest lucru la cunoştinţa instanţei de judecată. Dacă motivele pentru care urgenţa se justifică, mandatul de interceptare poate fi prelungit. Dacă discuţiile nu au relevat existenţa unor fapte penale, acestea trebuie distruse. În cazul celor două judecătoatre, Claudia Roşu a notat: „Proces verbal de distrugere, 1.09.2011 (…) am procedat la distrugerea interceptărilor efectuate cf. aut. provizorii nr. 10/2011 acestea nefiind confirmate de instanţă”.