Un deznodământ fără surprize: regiunea rusofonă din sudul Ucrainei a ales să se alăture Federaţiei Ruse. Prezenţa a fost de 80%. Un rezultat şi un precedent care acutizează criza ucraineană.
În Crimeea, referendumul pentru alipirea regiunii la Rusia s-a desfăşurat după o regie minuţios orchestrată de Moscova. Mizele sunt prea mari pentru strategii de la Kremlin pentru a permite un eşec la urne care să delegitimizeze prezenţa celor câtorva zeci de mii de soldaţi ruşi în sudul Ucrainei. Cum era de aşteptat, circa 93% la sută dintre alegătorii din Crimeea au votat, potrivit RIA Novosti, pentru integrarea peninsulei în Federaţia Rusă, un rezultat la care doar naivii nu se aşteptau. Rata de participare a fost, de asemenea, uriaşă, circa 80% din cei 1,5 milioane de votanţi prezentându- se la urne, pe fondul unei propagande bine ticluite de Moscova. Astăzi, când sunt aşteptate şi cifrele finale, legislativul regional de la Simferopol, capitala administrativă a Crimeii, se reuneşte pentru a valida rezultatul referendumului. Aseară, într-o convorbire telefonică cu cancelarul german Angela Merkel, preşedintele rus Vladimir Putin a avertizat că Moscova va ţine cont de alegerea făcută de populaţia din Crimeea, unde aproape 60 la sută sunt etnici ruşi. "Vot între Da şi Da" Întrebarea care le-a fost adresată le va permite electorilor să aleagă între "reunificarea cu Rusia ca membru al Federaţiei Ruse" sau revenirea la un statut, datând din 1992 şi niciodată aplicat, de autonomie extinsă faţă de Kiev. Menţinerea situaţiei actuale în interiorul Ucrainei nu figurează ca opţiune pe buletinele de vot, fapt care l-a determinat pe ministrul francez de externe Laurent Fabius să ironizeze alegerea pe care o au de făcut electorii, care ar fi "între Da şi Da". Guvernul pro-european de la Kiev a denunţat puternic scrutinul de ieri, pe care îl califică ilegal şi anticonstituţional, poziţie împărtăşită şi de Occident. Pe fondul mobilizării generale a alegătorilor rusofoni care s-au prezentat la urne cu steaguri ale Rusiei în mână, comunitatea tătară din Crimeea, care reprezintă circa 12 la sută din populaţia locală, a ales să boicoteze referendumul. Peste 600 de jurnalişti au acoperit evenimentul de ieri în timp ce scrutinul a fost supravegheat de 135 de observatori din 23 de ţări. Sâmbătă, hotelul din Simferopol unde erau cazaţi numeroşi jurnalişti occidentali a fost percheziţionat de bărbaţi înarmaţi şi îmbrăcaţi în uniforme fără însemne oficiale, probabil în semn de intimidare. Celor care au îndrăznit să îi fotografieze le-au fost distruse imediat cardurile de memorie. "Un nou început" Pentru guvernul-marionetă de la Simferopol, votul de ieri a fost prilej de sărbătoare. "Este un moment istoric. Începe o nouă epocă" a declarat Serghei Aksionov, premierul guvernului regional. La Sevastopol, cel mai mare oraş din regiune, unde staţionează flota rusă la Marea Neagră, încă din cursul zilei de ieri, cu multe ore înainte de închiderea urnelor, autorităţile locale montau drapeluri ruse pe străzi iar anunţul "Suntem în Rusia" era deja proiectat pe clădirile oficiale. O solicitare oficială de alipire la Rusia, de unde s-a desprins în 1954 printr-un ordin al lui Hruşciov, urmează să fie înaintată Moscovei săptămâna aceasta. "Îi vom aduce pe toţi cei care promovează separatismul şi divizarea în faţa justiţiei." ARSENII IAŢENIUK, premierul interimar ucrainean Faza a doua de sancţiuni Referendumul din Crimeea nu va rămâne fără efecte asupra Rusiei, au avertizat SUA şi UE. "Nu noi am cerut această confruntare, dar dacă Rusia nu revine asupra deciziei pe ultima sută de metri, atunci miniştrii UE de Externe vor da un prim răspuns adecvat luni (astăzi, n.r)" a avertizat şeful diplomaţiei germane, Frank-Walter Steinmeier. De altfel, Germania avertizase încă de săptămâna trecută că UE are în vedere a doua fază a sancţiunilor, şi anume îngheţarea averilor şi interzicerea vizelor în cazul personalităţilor ruse şi ucrainene responsabile de acutizarea crizei din Crimeea. Franţa a atras atenţia că ia în calcul, într-o o treia etapă a sancţiunilor, revizuirea cooperării militare cu Rusia. În 2011, Parisul a încheiat un contract de 1,2 miliarde de euro cu Moscova pentru livrarea marinei ruse a două nave de luptă moderne. Estul Ucrainei fierbe. Rusia dă de înţeles că ar putea interveni Puşi în faţa faptului împlinit în Crimeea, liderii interimari de la Kiev îşi îndreaptă atenţia spre estul ţării, locuit de o populaţie majoritar rusofonă şi unde tensiunea creşte de la zi la zi. La Harkov, al doilea oraş ca mărime din Ucraina, şi Doneţk, mii de oameni au luat cu asalt instituţiile oficiale, lor opunându-se manifestanţi care susţin administraţia pro-europeană. Vineri, doi oameni au murit în aceste ciocniri care au continuat peste weekend. Pe măsură ce situaţia se inflamează şi în estul Ucrainei, preşedintele interimar ucrainean Oleksandr Turcinov a dispus organizarea de manevre militare în apropiere de Harkov. Presa a scris ieri că grupuri de localnici pro-ruşi au blocat căile de acces pentru mai multe convoaie militare care se îndreptau spre estul ţării. Avertisment voalat Ieri, în convorbirea cu Angela Merkel, liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, s-a declarat îngrijorat de violenţele din sud-estul Ucrainei pe care le-a atribuit unor "grupări radicale". În urmă cu câteva săptămâni, Putin avertizase că Rusia îşi rezervă dreptul de a interveni militar pentru a proteja populaţia rusofonă din Crimeea şi estul Ucrainei. În acest context, declaraţia făcută ieri de liderul rus ascunde ameninţarea unei posibile noi intervenţii militare, mai ales că la graniţa cu Ucraina sunt în stare de alertă zeci de mii de soldaţi ruşi. De cealaltă parte, Kievul subliniază că violenţele de la Harkov şi Doneţk sunt provocate de agenţi ruşi care vor să ofere Moscovei un pretext pentru o nouă incursiune în Ucraina. Analiştii atrag atenţia că, odată cu votul de ieri pentru integrarea Crimeii în Federaţia Rusă, tensiunile din estul Ucrainei se vor acutiza şi orice scenariu este posibil în regiunea rusofonă. Atmosfera s-a încins sâmbătă dimineaţă după trupele ruse au depăşit graniţa administrativă dintre Crimeea şi Ucraina pentru a ocupa un centru de distribuţie a gazelor. Guvernul de la Kiev a mobilizat imediat trupe pentru a respinge incursiunea trupelor ruse. Ieri, un armistiţiu a fost încheiat pentru şapte zile între forţele ruse şi cele ucrainene din Crimeea. Kievul acuză Moscova că provoacă violenţele din estul Ucrainei pentru că are nevoie de un pretext pentru a interveni militar
Recomandările noastre
