Rusia a declarat război. Camera superioară a Parlamentului Rusiei a acceptat solicitarea lui Vladimir Putin de a introduce forţele militare pe teritoriul Ucrainei. Senatorii ruşi susţin că Rusia este obligată să apere cetăţenii din Crimeea şi din regiunile de sud-est ale Ucrainei unde 2/3 dintre locuitoii sunt de naţionalitate rusă.
Preşedintele interimar ucrainean, Oleksandr Turcinov, a convocat de urgenţă o şedinţă a şefilor de securitate. Marele urs nu doar îşi arată colţii ascuţiţi, ci s-a şi sculat în două labe, pentru ca toată lumea să vadă că e gata să atace. În primăvara lui 92, exact după acelaşi scenariu, ruşii au atacat teritoriul Moldovei, sub acelaşi pretext – de a-şi apăra cetăţenii. Este un deja vu, organizat la o distanţă de 22 de ani. Acum, senatorii ruşi susţin că Rusia este obligată să-ţi apere “fraţii" din Ucraina de “fasciştii naţionalişti". Nu mai contează că până mai ieri toţi ucrainenii erau consideraţi "fraţi", majoritatea din ei au devenit, peste noapte, "fascişti". Ce va avea de pierdut Rusia în urma conflictului cu Ucraina? În primul rând va fi unanim condamnată de Europa şi de SUA. Să nu uităm că Rusia încearcă să invadeze o ţară ce are armată puternică şi, ce este mai important, a cărei integritate este garantată oficial de SUA şi Marea Britanie (pe Rusia nu o mai amintim, fiind evident cât de mult e dispusă să îşi apere cuvântul dat) în baza Tratatului de la Londra, prin care Kievul a renunţat la armele sale nucleare în favoarea Moscovei. Astfel, cel puţin teoretic, Washingtonul este dator să apere Ucraina în cazul unei intervenţii militare străine. Secretarul de Stat american, John Kerry, deja l-a asigurat pe preşedintele ucrainean interimar că SUA vor susţine Ucraina în războiul cu Rusia. În afară de asta, să nu uităm că peninsula Crimeea niciodată nu a aparţinut Rusiei. Rădăcinile acestui teritoriu duc spre Turcia actuală, care va fi nevoită să se implice în acest conflict, apărându-i pe tătari, de care îi leagă istoria. Pe lângă asta, să ne amintim că Rusia însăşi are zone interne de conflict. Abhazia şi Osetia de Sud sunt doar două dintre aceste regiuni, în care tensiunile s-ar putea înteţi, iar Rusia va fi nevoită să lupte pe mai multe fronturi. Ce va avea de pierdut populaţia din Crimeea în caz de război? Situaţia tensionată din Crimeea a fost catalizată de separatiştii pro-ruşi – simpatizanţii lui Putin, pe care cel din urmă, ca un tată, mai mult sau mai puţin vitre, dar iubitor, trebuie să-I protejeze. Se creează impresia că aceiaşi separatişti au uitat că nu Rusia îi întreţine, ci Kievul. Apa potabilă, gazele naturale şi electricitatea vin din Ucraina. În cazul unei separări şi eventuale anexări la Rusia toate acestea vor dispărea, iar cea mai mare problemă va fi, de fapt, aprovizionarea cu apă potabilă, pentru că aceasta vine printr-un canal care leagă peninsula de restul Ucrainei. Desalinizarea apei de mare este prea costisitoare şi necesită o perioadă lungă de timp, pentru crearea infrastructurii necesare. Separatiştii, susţinuţi de Moscova, se fac a uita de tătarii din Crimeea, care sunt foarte numeroşi şi care nu vor accepta fără luptă supunerea faţă de Rusia. Va avea de suferit şi economia autonomiei, bazată, în mare parte, pe turism. Dacă tensiunea va fi păstrată în această regiune, turiştii vor ocoli zona, iar la scurt timp – infrastructura va cădea. Imediat ce va obţine controlul asupra regiunii, Putin va uita de dragostea necondiţionată faţă de "fraţii" săi. În această situaţie, între o Crimee înfloritoare, vizitată de turişti şi o Crimee distrusă de conflicte militare, ce ar alege crimeenii lucizi?
Care este impactul conflictului ruso-ucrainean asupra Moldovei? Faptul că Rusia şi-a dislocat o parte din trupe pe peninsula ucraineană prezintă un risc indubitabil pentru Republica Moldova, care are sub coastele ei o Transnistrie loială Moscovei. Demisia Ministrului Apărării, semnată cu doar câteva zile înainte, pare, în acest context, mai mult decât o idee nefericită. Fără un Ministru al Apărării, cu o situaţie de conflict în imediată vecinătate, cu un preşedinte care este şi Comandant Suprem al Forţelor Armate, dar care oferă declaraţii pe marginea tensiunilor din Crimeea tardiv şi evaziv, Moldova se pomeneşte într-o situaţie de risc foarte periculoasă. Parlamentul Republicii Moldova este obligat să se convoce şi să adopte o declaraţie în legătură cu agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei. Autorităţile sunt obligate să reacţioneze şi să ceară protecţie. Dacă Rusia va ajunge la hotarul de pe Nistru, iar Transnistria o va îmbrăţişa, dizolvându-se în corpul ei de "mumă", Moldova se va descotorosi de povara acestui "organ amputat" şi, sub presiunea evenimentelor, va reveni la Patria Mamă. Fără să vrea, ursul Europei va cataliza Moldova să revină la idealurile sale naţionale.
Recomandările noastre
