Baronul de Argeş nu se lasă clintit din fruntea CJ

Prefectura Argeş, care ar fi trebuit să-l demită pe Constantin Nicolescu, a găsit şmecheria prin care refuză să aplice sentinţa Justiţiei.

Deşi a primit de la ANI toată documentaţia necesară pentru demiterea preşedintelui Consiliului Judeţean Argeş, Constantin Nicolescu, găsit vinovat de conflict de interese, prefectul acestui judeţ, Cristian Soare, nu a pus în aplicare sentinţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Prefectul a cerut secretarului judeţului, un funcţionar public angajat al Consiliului Judeţean şi deci subordonat lui Constantin Nicolescu, un referat de demitere. După cum a declarat, ieri, vicepreşedintele CJ Argeş Florin Tecău acest referat nu va fi trimis niciodată către prefectură. "Documentaţia de la ANI nu are valoare de lege, noi am răspuns în spiritul legii. (...) Secretarul judeţului a înaintat documentul oficial prin care spune că nu poate să întocmească acel raport, întrucât în lege nu este specificat acest lucru", a explicat Tecău (PSD). Neaplicarea unei sentinţe, faptă penală Preşedintele ANI, Horia Georgescu, a arătat însă că nerespectarea unei decizii a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie constituie infracţiune. El a explicat că prefectul este cel care trebuie să pună în aplicare mandatul ICCJ. "Deciziile definitive ale Înaltei Curţi sunt de strictă aplicare şi intră în atribuţiile Prefectului care, în conformitate cu Legea 176/2010, trebuie să emită ordinul de revocare din funcţie. Mai mult nerespectarea decizii definitive şi irevocabile reprezintă infracţiune şi se sancţionează ca atare", a declarat Georgescu. Teoretic, prefectul judeţului Argeş are statut de înalt funcţionar public, apolitic, însă Constantin Soare a ajuns în această funcţie cu susţinerea PNL. Preşedintele CJ Argeş, Constantin Nicolescu, a fost declarat în conflict de interese de judecătorii ÎCCJ, decizia din 11 februarie fiind definitivă. ÎCCJ a întărit astfel decizia din 22 martie 2011 a ANI, care l-a declarat pe Nicolescu în conflict de interese din cauză că a aprobat încheierea de contracte între societăţi comerciale la care este acţionar cu instituţii aflate în subordinea CJ Argeş. Apărat de PSD În ianuarie 2011, PSD a organizat mai multe mitinguri de susţinere a lui Constantin Nicolescu, a cărui arestare era cerută de DNA. Cea mai importantă manifestaţie a avut loc la Piteşti, unde au fost prezenţi, printre alţii, Victor Ponta, Marian Vanghelie, Adrian Severin, Adrian Năstase şi Nicolae Bănicioiu. Ponta a declarat, în acele zile, că este clar că în cazul lui Nicolescu s-a acţionat la ordinul politic al preşedintelui Băsescu şi al şefului de atunci al DNA, Daniel Morar, şi că cei doi "trebuie să plătească pentru ce ne fac şi pentru că încalcă legea". "Nerespectarea unei decizii definitive şi irevocabile reprezintă infracţiune şi se sancţionează ca atare." HORIA GEORGESCU, preşedintele ANI Şi Parlamentul ignoră Înalta Curte şi ANI Prefectul de Argeş şi Nicolescu însuşi au de unde să se inspire când sfidează Justiţia, întrucât şi Parlamentul României a refuzat să aplice deciziile ANI, chiar şi dublate de ÎCCJ. Senatorul Daniel Akos Mora (PNL) şi deputatul Mate Andras (UDMR) au pierdut procesele cu ANI şi ar trebui să plece din Legislativ. Nici Senatul, nici Camera nu au pus în aplicare sentinţele definitive ale Înaltei Curţi. În cazul senatorului Mora, însăşi Curtea Constituţională a României a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Senat, prin omisiunea forului legislativ de a finaliza procedura parlamentară de demitere. Senatorii au ignorat însă şi CCR. "Senatul nu are niciun fel de motiv şi nu are nici posibilitatea în situaţia în care ne aflăm de a retrage un mandat unui senator, pentru că nu i-am dat noi acest mandat, pentru că el nu a comis nicio încălcare de lege în exerciţiul mandatului de senator", a declarat preşedintele Senatului, liberalul Crin Antonescu. Această situaţie a fost consemnată inclusiv în ultimul raport pe Justiţie elaborat de Comisia Europeană, apreciind că "nerespectarea unor hotărâri judecătoreşti (...) de către administraţia publică aduce o atingere naturii obligatorii" a acestor hotărâri.