Anumite articole din proiectul de lege care reglementează achizițiile publice sunt cel puțin discutabile. Patronatele au reacționat dur

Piaţa achiziţiilor publice este de circa 15 miliarde euro anual. Noul proiect de lege privind achiziţiile publice, cât și cel privind remediile, căile de atac și organizarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC) pun în practică noi directive europene. Acestea vin să îndrepte numeroasele carenţe ale legislaţiei curente, dar au în continuare o serie de neclarități care nu îndepărtează definitiv ceaţa din jurul modului în care se cheltuie banii publici.

Patronatele arată principalele probleme

Proiectul a stârnit o serie de reacţii în mediul patronal, iar EVZ a selectat cele mai importante zece nereguli, semnalate în special de Patronatul Serviciilor Private din România.

1Legea achizițiilor publice abundă în formulări de tipul „de regulă”, „cu excepția” sau „prin derogare”, fără a preciza însă și situațiile concrete sau argumentele în baza cărora aceste excepții sunt aplicabile. „Forma actuală a legii permite autorităților să interpreteze articolele după bunul plac și lasă loc de interpretări. În plus, legea este prea complexă pentru primăriile mici, din comunele cu 5.000 de locuitori, unde numărul angajaţilor este foarte mic”, a declarat pentru EVZ Cristian Pârvan, secretar general al Asociației Oamenilor de Afaceri.

2 O altă problemă apare când vine vorba de termenul limită de răspuns al autorităţilor la solicitările de clarificare. În lege apare scris că durata de răspuns nu trebuie să depășească „de regulă” trei zile lucrătoare, fără a fi precizat însă care sunt excepţiile de la regulă.

3Aceeaşi expresie, alături de „prin derogare”, apare în textul legii atunci când este vorba de etapele obligatorii ale procedurilor de achiziţie şi lasă impresia că acestea ar putea să nu fie respectate în anumite cazuri excepţionale, dar fără a fi precizate care sunt acestea.

4Legea nu detaliază suficient de clar situaţiile în care sunt aplicabile diferitele tipuri de proceduri de achiziţii publice, fapt ce afectează atât liberul acces al operatorilor economici, cât și transparența atribuirii contractelor.

5 Într-un articol al proiectului, există excluderi pentru contractele de servicii, care pot fi interpretate ca fiind discriminatorii. Astfel, sunt precizate o serie de servicii juridice pentru care legea nu se aplică.

6 De asemenea, un alt articol încalcă principiul transparenței și creează un risc major de viciere a achizițiilor publice, spune patronatele, care solicită anularea acestuia. Astfel, anumite obligaţii nu se aplică în cazul subcontractanților care realizează în cadrul contractului de achizitie publică activități care reprezintă sub 5% din valoarea ofertată.

7 O altă prevedere permite ca procedura de negociere să se realizeze fără publicare prealabilă și să se poată aplica „pentru cumpărarea de produse sau servicii în condiții speciale avantajoase de la un operator economic care încetează activitățile comerciale sau care se află în faliment.

8 Totodată, proiectul lasă libertate autorității contractante de a nu publica un anunț de participare în anumite condiții.

9 De asemenea, autoritatea poate să nu excludă de la procedura de atribuire un operator economic care nu îndeplinește condițiile de eligibilitate.

10 Unele prevederi includ excepții care reprezintă o încălcare a principiului transparenței, spun patronatele.

Perioadă prea scurtă pentru dezbateri

O serie de organizaţii, printre care AmCham şi Freedom House, au cerut prelungirea termenului de consultare publică cu 30 sau chiar 60 de zile. Potrivit informaţiilor iniţiale apărute pe site-ul Ministerului de Finanţe, perioada alocată dezbaterilor publice ar fi fost de 10 zile. Referitor la termenul inițial de 10 zile al dezbaterii publice, apărut în presă, Ministerul de Finanțe a precizat că proiectul este în dezbatere publică până la data de 31 august. Acest termen pentru realizarea consultării publice a fost anunțat și în cadrul unui eveniment organizat în data de 21 iulie, la Palatul Victoria, susține Ministerul, care a subliniat că perioada de dezbatere publică a celor două proiecte de legi nu a fost niciodată limitată la doar 10 zile, iar această interpretare a apărut dintr-o eroare.