Votul prin corespondență, soluție ignorată în România
- Simona Mătieș
- 11 decembrie 2014, 00:00
Românii din străinătate somează Guvernul să le asigure dreptul la votul prin corespondență și la cel electronic, după modelul țărilor occidentale.
Decizia Camerei Deputaților de a respinge, marți, proiectul de lege privind exercitarea prin corespondenţă a dreptului de vot, de către alegătorii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, a indignat românii din diaspora, mai ales după „fenomenul” cozilor imense formate la secțiile de votare din afara granițelor țării, în noiembrie, la prezidențiale.
Deputații au votat raportul de respingere, al Comisiilor de administraţie şi juridică, cu 203 voturi pentru, 84 de abțineri și 8 împotrivă. Proiectul, iniţiat de deputaţii independenţi Eugen Tomac, Valerian Vreme, Mihaela Stoica şi Clement Negruţ, a fost respins, în februarie, şi de Senat.
Diaspora protestează
Federația Asociațiilor Românești din Europa (FADERE) a reacționat imediat, solicitând parlamentarilor să treacă la discuții pe tema legii votului prin corespondență și să inițieze un proiect de lege pentru votul electronic.
Într-un comunicat remis presei, liderii FADERE se declară „îngrijorați de atitudinea disprețuitoare pe care parlamentarii români o au față de românii din diaspora”. Dacă Parlamentul va refuza dezbaterile pe această temă, Federația va cere președintelui României dizolvarea Legislativului.
„Vrem vot electronic”
Un cititor din Canada al EVZ ne-a scris și ne-a spus: „Vrem și noi vot electronic și prin corespondență. Locuim în Calgary, Alberta, Canada. Suntem mai bine de 25.000 de români în această provincie și cea mai apropiată secție de votare e la 1.000 de km, la Vancouver”.
Familia sa este formată din trei membri, care au cetățenie și, deci, pașaport canadian. Cel românesc este expirat și dacă l-ar înnoi nu l-ar putea folosi pentru întoarcerea în țară. Ar cheltui 423 de dolari, pentru înnoirea pașapoartelor românești, special pentru alegeri. Cititorul propune ca românii cu domiciliul în afara țării să se poată înregistra la misiunile diplomatice, în viitorul Registru Electoral, cu certificatul de nastere, pașaportul expirat și un act de identitate din țara de reședință.
Canada
Alegătorii canadieni din străinătate pot cere înscrierea în Registrul Internațional al Alegătorilor. Biroul Electoral trimite, înainte de alegeri, un pachet cu instrucțiuni și un formular ce trebuie completat. Formularul poate fi găsit și pe site sau la ambasade și poate fi trimis prin fax, mail sau curier. Va fi însoțit de o copie ID, cu fotografie, și un certificat de naștere în Canada. Alegătorul primește acasă buletinele de vot, semnează o declarație pe proprie răspundere, pune în plic formularele și le expediază prin poștă. Trebuie să ajungă la Ottawa în ziua alegerilor, până la ora 6.00 p.m.
Australia
Cei care trăiesc sau muncesc în afara granițelor țării, pentru cel mult 6 ani, trebuie să se înregistreze, dacă vor să voteze. Vor cere acest lucru cu trei luni înainte de a pleca sau într-un interval de trei ani după ce au ieșit din țară. Dacă devin alegători permanenți, vor primi, în poștă, cu 2-3 săptămâni după anunțul organizării unor alegeri, un pachet cu buletinul de vot. Cei care stau mai mult de 6 ani, se înregistrează separat, ca „elector extern”, anual, cu trei luni înainte ca înregistrarea să expire.
Marea Britanie
Britanicii din diaspora pot vota prin poștă sau pot numi pe cineva care să voteze în locul lor, dacă nu se află temporar în țară. Dacă mai sunt doar două săptămâni până la alegeri și încă nu a făcut aranjamentele necesare pentru a primi buletinele prin poștă, britanicul poate cere unui vecin sau unei rude să voteze în locul său - „vot de proximitate”. Dacă se mută în străinătate, se poate înregistra ca „votant extern”, până la 15 ani după ce a părăsit țara. Înregistrarea electorală se face cu un formular, ce se trimite prin poștă cu cel puțin 11 zile înainte de ziua alegerilor.
Estonia, pionier al e-votului în Europa
La aproape 10 ani de la introducerea votului electronic în Estonia, mica națiune baltică este, și la această oră, singura țară din lume care organizează, cu succes, legal, alegeri generale pe internet.
În mai 2014, președintele și premierul țării cu doar 1,3 milioane de locuitori au votat electronic în alegerile pentru Parlamentul European. Votul electronic durează 2 minute și nu e nevoie să îți iei haina din cuier și să mergi până la secția de votare, este suficient să intri pe un computer, să te înregistrezi pe un site special, cu seria și numărul cărții de identitate sau cu numărul de telefon mobil și să votezi online.
Vot de încredere
„Am acordat e-votul meu”, a scris, atunci, pe Twitter, președintele Estoniei, Toomas Hendrick Ilves. „Nu doar că este comod, dar acord, astfel, un vot de încredere celui mai performant sistem IT din lume și un vot de încredere pentru statul estonian”, a spus el, citat de Wall Street Journal.
Estonia a introdus votul pe internet în 2005 și este singura țară din lume care se bazează foarte mult pe acest mod de exprimare a opțiunilor electorale.
Unele state au testat votul electronic în alegerile locale (Norvegia, Elveția, SUA și Marea Britanie), dar niciuna n-a avut rezultatele din Estonia, unde, în octombrie 2013, la locale, un sfert dintre alegători au folosit acest sistem.
„În prezent, mulți oameni nu s-ar fi deranjat să meargă la vot, dacă nu exista această opțiune”, a spus Kristjan Vassil, cercetător la Universitatea din Tartu. El crede că e-votul se desfășoară în condiții mai sigure decât cel pe hârtie, fiind mai greu de fraudat. În mai, 103.000 de oameni (11% dintre cei să voteze online. Cel mai în vârstă votant avea 103 ani și aproape 5% dintre cei care au votat în acest mod erau în străinătate, mai exact în 98 de țări, 52% dintre e-votanți fiind femei