Cine a fost ultimul DICTATOR al BULGARIEI care i-a supraviețuit lui CEAUȘESCU

Cine a fost ultimul DICTATOR al BULGARIEI care i-a supraviețuit lui CEAUȘESCU

Dictatorul communist al Bulgariei Todor Jivkov a fost primul lider comunist est-european căruia i-a fost intentat un proces, în 1991, de "deturnare de fonduri" în profitul familiei sale şi a anturajului acesteia, fiind condamnat la şapte ani de închisoare.

În februarie 1996, Curtea Supremă l-a achitat pe fostul dictatorcomunist  al Bulgariei, estimând că în calitate de şef de stat el nu poate să răspundă decât de înaltă trădare. A murit la 5 august 1998, într-un spital din Sofia, unde fusese internat cu diagnosticul infecţie virală, febră şi pneumonie.

Todor Jivkov a fost îndepărtat de la putere înainte cu mai bine de o lună de Revoluția română din decembrie 1989 care a dus la executarea lui Ceaușescu, în Bulgaria îndepărtarea comunismului făcându-se fără vărsare de sânge.

Todor Jivkov s-a născut la 7 septembrie 1911, în oraşul Praveţ. A absolvit şcoala de tipografie la Sofia. În 1929, a intrat în Uniunea Tineretului Comunist Bulgar, iar în 1932 a fost primit în rândurile Partidului Comunist Bulgar. În perioada 1934-1941, i-au fost încredinţate funcţii în conducerea unor organe de partid şi de tineret din sectoarele capitalei, fiind membru al comitetului judeţean de partid Sofia.

Ne puteți urmări și pe Google News

În anii 1941-1944 a îndeplinit funcţia de locţiitor al comandantului Statului Major al primei zone operative insurecţionale. În ajunul insurecţiei populare, din însărcinarea Biroului Politic al CC al PCB, a condus biroul operativ de coordonare a acţiunilor unităţilor de partizani şi grupurilor de combatanţi din regiunea Sofia.

Din 9 septembrie 1944, a devenit conducătorul politic al Statului Major al Miliţiei populare şi a fost ales al doilea secretar al Comitetului regional Sofia al PC Bulgar, prim-secretar al comitetului orăşenesc Sofia şi al Comitetului judeţean Sofia ale PCB, preşedinte al Comitetului orăşenesc al Frontului Patriei şi preşedinte al Consiliului popular al capitalei. În 1945, a fost ales membru supleant al CC al PCB, iar la Congresul al V-lea, în 1948, membru al CC al PCB.

În 1950, a devenit membru supleant al Biroului Politic şi secretar al Comitetului Central, iar în anul următor membru al Biroului Politic al CC al PCB. La Congresul al VI-lea al PCB, din 1954, a fost învestit în funcţia de prim-secretar al Comitetului Central al PCB, iar la Congresul al XII-lea, din 1981 - secretar general al CC al PCB. Deputat în toate legislaturile Adunării Populare a Republicii Populare Bulgaria, în noiembrie 1962, a fost desemnat preşedinte al Consiliului de Miniştri.

După adoptarea noii Constituţii, în 1971, a fost ales, iar în 1976 şi 1981, reales în funcţia de preşedinte al Consiliului de Stat al Republicii Populare Bulgaria.

Cariera politică a lui Todor Jivkov a încetat odată cu prăbuşirea comunismului în Europa de est. La 10 noiembrie 1989, a fost demis din funcţie, într-o plenară a Comitetului Central. A fost pus sub stare de arest timp de şase luni şi apoi, din 1990 până în 1997, s-a aflat în regim de supraveghere la domiciliu în vila nepoatei sale, la Boiana, cartier rezidenţial de lângă Sofia.